Poezie
Daca ai pleca
celui care m-a speriat de moarte
1 min lectură·
Mediu
Daca ai pleca...
As fereca in lacrima lumina,
mi-as reteza parul cu un ciob de intuneric
si mi-as tipa deznadejdea
alaturi de corul glasurilor
ce-si cinta celesta pedeapsa
a negasirii.
Daca ai pleca...
Tarina uscata mi-ar macina dintii
Pina cind Cel de Sus s-ar indura
Sa-mi inverzeasca glasul
In numele tau
Si m-ar preface in doina
Mistuindu-ma lent in cintecul ultim
Dinaintea plecarii.
Sau poate ca un demon al noptii
m-ar atinge in treacat cu umbra sa
si-atunci...
m-as preface in ochi de luna
de unde ti-as zimbi tie,
urindu-ti "nemarginire usoara".
Daca ai pleca...
m-as face copac si uitare de sine
in fiecare rascruce
ce poarta amprenta trecerii tale
si-as astepta o eternitate
intoarcerea ta
plingindu-mi in frunze
de dor arse nalucile.
Iar inima mea doar o mina uscata
Cu ghimpi
Insingerind cu neintelese cuvinte
Zarea.
Plecarea ta
O floare strivita
Un vers ramas neterminat.
30.06.2002
012.659
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriela Petrache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Petrache. “Daca ai pleca.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-petrache/poezie/21543/daca-ai-plecaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AL
ALAlien Lifeform✓
nu s-au mai inghesuit la comentarii, atletii. aia cu zarea e bacoviana. iar inceputul e excelent, precis ca nici n-a trebuit lucrat, s-a rostogolit singur.
0