Poezie
Avalansa
1 min lectură·
Mediu
Gata, de azi s-a pornit avalanșa,
Și vine sufletul meu înspre tine,
Și uite-l cum lasă munții-n ruine,
Și trupu-mi golit cum iși cere revanșa.
Hotarele vechi se năruie-n tranșe
Sub valul venind ce clădește-n credință.
Și zidul cum geme, de grea neputință
Pornind din azur mult dorite-avalanșe!
Privește distanța cum intră la apă
Când dorul îți urlă sub buzele-nchise;
Privind depărtări cu raiuri promise
Dă-mi trup, al meu suflet în el să încapă.
18 oct. 04
023247
0
Și uite-l cum lasa munții-n ruine,
Și trupu-mi golit cum iși cere revanșa.\"\"Dă-mi trup, al meu suflet în el să încapă.\" Din aceasta scriere am fost placut surprinsa cel mai mult de aceste fragmente.
Idea de avalansa a fiintei, ce cuprinde si ineaca tot este geniala.
Te mai citesc, Iris