Plouă încet, enervant de încet,
Plouă cu lacrimi reci de poet...
Plouă cu frunze de boală lovite,
Plouă cu crengi de copaci răstignite,
Plouă cu nori, plouă cu vânt,
Plouă cu morții
Urăsc primăvara
Și cine-o să mă judece?
Poate mugurii leneși
Sau copacii-n scutece?
Poate firul de iarbă
Sau bobocul de floare
Sau pierdutele păsări
Ce-și spun călătoare?
Poate
Nu pot să dorm și cărțile-s multe
Și eu le închid...
Povești, autori, ani de viață,
Se vând ca târfele pe-un pumn de bănuți,
Pe străzi prăfuite, pe tarabe în piață,
La tipi singuratici,
Căldură. Teribil cuptor.
Mi-a uscat și carnea și somnul...
\"Care e anotimpul cel mai plăcut?\"
\"Desigur, e vara. Ce întrebare!
E cald, e vacanță, e timp de visare\",
Răspunde un prost ce
Azi a murit copacul cel batran din cimitir
Si crengile lui negre acum sunt mute
Iar trunchiul incrustat cu mii de cute
Sade cazut si murmura- n delir.
Azi a murit copacul cel batran din
Intuneric. Bezna- afara.
Un fum gros imi pare zarea,
Valuri negre ma- nconjoara
Si imi tulbura visarea.
Mort este intreg orasul,
Stelele se sting si pier,
Mor luceferi, iar poetul
Canta.
Adio…ce trist cuvant,
Atat de palid si sarac,
Sapat in lespezi de mormant
Eternizand moartea in veac…
Adio…ce trist cuvant,
Si cata suferinta poarta,
Ce sec, ce fals, fara de
Ieri ma plimbam prin cimitire
Si asteptam macar un semn,
Sa- mi schimbe viata-n adormire,
La umbra crucilor de lemn.
Dar nimeni nu era, s-auda
Un planset sters din ochiu-mi mort…
Copaci
Iubire, dragoste, sarut,
Placere, imbratisare, dor,
Cuvinte care s-au pierdut
In alta lume, alt decor…
Acum, uitate-n dictionare,
Asteapta, triste, mangaierea,
Dar intalni-vom astazi,
Pamantul ma-nghite usor,
M-afund mereu, cate un pic,
Nimic nu pot sa fac. Nimic…
Si imi doresc sa pot sa zbor…
Si-n zari inalte ma ridic,
Moartea ma prinde de picior
Si aripile rau ma
Ce este dragostea, nu stiu,
Dar ea ma cheama s- o- ntalnesc
Si-n sufletu-mi uscat, pustiu,
Lumini de roua infloresc.
O, ce frumoasa-i ca o stea
Copila, scumpa- mi fetiscana,
Iubind- o sunt
COPILUL PARASIT
Mergea copilul parasit
Pe drumul serpuind in noapte,
Cu parul blond si ravasit,
Cu ochii tulburi, buze coapte,
Avea copilul parasit
O fata neagra, de pamant,
Si ura-n
Un strigat disperat, de moarte,
Un clopot trist, batand in noapte,
Un mort in sarcofagul greu
Si mortul eram eu...
O floare, ofilita-n geam,
O pasare, gemand pe ram,
O inmormantare in orasul
Ca te iubesc, o stii prea bine,
O stiu si noptile cu luna
Cand eu visam sa fiu cu tine
Sa-ti murmur dulce:"noapte buna".
Ca te iubesc, o stie marea,
Cu valurile ma-ntreceam,
Pe buze sa-ti
-Cine esti tu, atat de urata,
Cu hainele-ti zdrente curgand?
Cu fata aspra, cu privirea ranita,
Din ochi sangerand...
Cine esti tu, salbatica fiara,
Ce vii sa ma tulburi in
GM