Poezie
Voi, oameni de zăpadă
1 min lectură·
Mediu
De ce atâtea întrebări
Că nu am fost, că nu mai sunt
Și-atâtea gânduri au urmări
În paradisul muribund?
Că nu mai sunt ce-am vrut să fiu
Îndestulat cu îndoială,
Priviri ce lăcrimau pustiu
Și-un gol ce nu-l mai pun la socoteală?
De unde vin atâtea întrebări?
Cuvintele-mi rămân paralizate-n glas;
Răspunsul crud e pleavă pe cărări
Zbătându-se agonic sub fiecare pas.
Că nu am fost, că nu mai sunt
Secunde desenate în păcat?
Că nu răspund chemării părului cărunt
Pe sufletu-mi mereu resuscitat?
Din a cui viață să vă dau răspuns
Avidul ego, hâd să-l mulțumească?
Am doar ispite înecate-n plâns,
Târzii speranțe ce nu vor să-mi plătească.
De ce să mă dezbrac de taină
Și trupul vlăguit să nu miroas-a Rai?
Neînțelegerea e singura mea haină
Cu căptușeli de vină, de iarnă-n luna mai.
Azi, ca și ieri, cu visul sugrumat
Purtat în pași de vals, pe brațe de tenebră
Am vrut să cânt și m-ați împiedicat
Voi, oameni de zăpadă dezghețați de febră.
014.183
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriel Dragnea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel Dragnea. “Voi, oameni de zăpadă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-dragnea/poezie/13909519/voi-oameni-de-zapadaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LIM.