Scrisoare

consider, din pacate, ca la sfarsit de spulbera farmecul. mult prea izbita a fost: \"Semnătura mea
Va sta amprentă a toate cele…\". In rest, aproape ca seamana cu versurile unui cantec de Vama Veche. si sunt mai multe de spus...

Ar fi trebuit sa-mi citesti si celelalte Scrisori. Si nu imi pun amprenta peste toate celelalte decat ca sa le etichetez ca fiind ale mele, ori pentru ca spulbera un farmec (?) nu renunt la fapt ;)

Iar poezia mea NU seamana cu nici un cantec al V.V. Se intampla sa faci analogii in mod inconstient doar pentru ca e vb. de mare si nisip si zori... Cred ca gasesc prin \"Cei trei muschetari\" o idee cu mare, nisip si zori la un loc... Huh?, cand Ma`leidi urma sa fie decapitata si s-a aruncat de pe stnci, nu?
Sunt cinic, ma iarta.

Cat nisip prin clepsidra s-a scurs
pana cand iata, ne regasim,
la un capat si altul de scrisoare
nemototolita,
tiparita in vazul tuturor,
si mereu ajunsa tarziu
destinatarului...

Tacuti in anotimpuri,
intrebatori ai firii,
ne dorim cuvantul
ce ar bucura strainul...

Eu am incercat
sa inventez o mare acolo,
in adanc de noapte
dar mi-a fost teama
ca stelele se ineaca...

Tu sa imi mai scrii
te rog,
despre fiecare piatra
ce rostogoleste pasul tau
in nisip,
in vise,
in atatea chipuri...

Si cand voi fi uitat c-astept
a ta scrisoare neimpaturita ,
abia atunci
am sa primesc
gandul tau intors
de-a timpului zvacnire...

mi s-a facut dor de tine, pe unde esti?

...