Poezie
Plămadă
1 min lectură·
Mediu
Plamadă 27.08.2023/1.00
Sunt chip de lut dar nu sunt un gnom inform,
Căci Duhul Sfânt m-animă și mă ține
Să spun că e mai bine să fii om
Decât să zaci grăunță-n tina rece.
Duhul mă-nsuflețește și mi-a dat un suflet,
O inimă senină, o inimă ce uneori se zbate,
Căci e un dat al firii să vrei s-alături vasul tău fierbinte
Alături de un altul ce e și el insuflețit și nu e rece:
Două potire împreună țin ele vinul sfânt
De-mpărtășire cu El Tatăl, cu Fiul și cu Duhul Sfânt.
Doi cu Trei, în Unul ajung să se-ntrupeze
Iar totul este-acuma minunat, mai este ea, Tăcerea...
Tăcerea, ea, e liniștea deplină a suflului dintâi,
Ce e curat, si deși-n tină, se uită el în sus, la stele...
011.037
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Frone Ilarie-Adrian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Frone Ilarie-Adrian. “Plămadă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/frone-ilarie-adrian/poezie/14173906/plamadaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DVDVDragoș Vișan✓Un poem filosofic, spiritualitate în versuri. Suntem cu toții "chipuri de lut", însă uită destul de mulți smerenia, întoarcerea spre o temă literară a credinței mai puțin a tăgadei, a tămăduirii venirii lui Iisus, a împărăției lui Dumnrzeu prin tăierea de părticele din Sfântul Agneț pe Sfântul Disc, pentru vii și pentru cei morți, precum și pentru toți din viitor, până la finalizarea timpului — răgaz dat pentru mântuire.
0