Poezie
Dincolo de nisipuri
-omul care venea cu ploaia
1 min lectură·
Mediu
Deasupra in valuri albastre
Se-agita oceanul transparent
Din care sagetau in zbor
Pestii cu aripi de smarald
In abisul tremurat
ardeau
Cu sclipiri incandescente
De sori umezi
Constelatiile scufundate
In suvoaie de lumina
Afundat pana la glezne
In pamantul valurind fierbinte
Isi simtea talpile arse
De tarana insetata
Ce parea ca o sa-l ingroape.
Trebuia doar sa ridici palmele dseasupra capului
Sagetand primul val inspumat
Si unda apei te-ar fi purtat in zbor usor
Din ce in ce mai sus
Cu fiecare avantare mai adanc
Fara de importanta incotro
Inconjurat acum din toate partile
De inceputuri
Spatiul se dizolvase in oceanul timpului
In undele caruia
Puteai vedea reflectate
Atatea noi tarmuri descoperite de valuri
Ce te asteptau
Sa le gasesti
Tu, omul care venea cu ploaia...
025.966
0
Typo: adanac, tipului, poaia.
Dar frumos!