bombe

e bine ca ai iesit din forma traditionalista. expresionismul cel nou te prinde bine, are forta. probabil va trebui sa mai simplifici si sa incerci sa fii plastic, concret, sa incerci sa-ti domini pornirea abstracta

\"....vom încerca să schimbăm lumea
sau
o vom arunca pur și simplu în aer
râzând\"

dramatic, apoi acest sfarsit surprinzator, luminos, ca o victorie viitoare.

felix, aprecierile tale ma onoreaza. Voi tine cont de sugestiile tale.

Marilena, ma bucur ca ai perceput astfel poezia.


Va multumesc si va mai astept

petre

Să știi că m-a prins atmosfera, în special în prima parte, care este foarte bună în comparație cu celelalte. Are plasticitate, sentiment, atmosferă și mesaj. De acolo în jos poți reduce substanțial discursul. Pentru că există o abundență de gesturi & întâmplări înghesuite, efect care aduce o scădere în plan epic. Ar fi extraordinar dacă ai reuși să treci totul de la diateza pasivă la cea activă, să aduci acțiunea \"în față\", respectiv, să transformi îndemnurile în acțiune (indiferent cum o vei exprima). În ultima strofă se întâmplă prea multe și prea \"grele\", ca încărcătură metaforică. Pe final, poți curăța mult discursul, de pildă, ai putea renunța la redundantul \"împreună vom încerca\". Fii mai direct! Cred că poate ieși ceva bun de aici, pe mine, subiectivă fiind, m-a prins ca stare, prima parte, de aceea, consider că merită a fi încă puțin, lucrată. Și pentru că acea primă parte e în forță, trebuie să crești și finalul, nu ultimele versuri ci mersul poemului până acolo. Sau poți lăsa doar prima parte în poem, cea care mi se pare cu adevărat, reușită, din mai multe puncte de vedere. Altfel, plăcut!

Adina, ma bucur ca ai gasit ceva in acest poem. Iti multumesc pentru trecere si pentru comentariul pertinent. Ma voi gandi la sugestiile tale si mai mult ca sigur voi tine cont de ele in viitor.

te mai astept

cu drag

petre