Editie speciala

___________EDITIE SPECIALA___________ Imagine there\'s no heaven, It\'s easy if you try, No hell below us, Above us only sky, Imagine all the people living for today... Imagine there\'s no countries, It isnt hard to do, Nothing to kill or die for, No religion too, Imagine all the people living life in peace... Imagine no possesions, I wonder if you can, No need for greed or hunger, A brotherhood of man, Imagine all the people Sharing all the world... You may say Im a dreamer, but Im not the only one, I hope some day you\'ll join us, And the world will live as one. Imagine - John Lennon Laureata pentru anul acesta (2003) a premiului Nobel pentru Pace este Shirin Ebadi, avocat iranian, scriitoare si activista pentru drepturile omului, prima femeie de religie islamica ce a primit acest premiu, ca recunoastere a eforturilor sale de a promova democratia si de a apara drepturile copiilor, ale femeilor si ale refugiatilor politic. In discursul pe care l-a rostit la ceremonia de decernare a premiilor Nobel pentru Pace Shirin Ebadi a evocat momentul de trista amintire ce a marcat data de 11 septembrie 2001, insa a mentionat ca acest eveniment a fost transformat intr-un paravan al politicilor controversate ale unor state – politici ce aduc grave atingeri drepturilor omului si escaladeaza violentele si nedreptatea la scara internationala. Terorismul nu trebuie sa constituie o premiza a politicilor expansioniste si abuzive, lucru care, din pacate, se intampla. Desi in discursul sau, Shirin Ebadi nu a pronuntat numele Statelor Unite ale Americii aluzia a fost clara. In urma cumplitei tragedii ce a zguduit America la sfarsitul anului 2001 drepturile omului au devenit o problema secundara, adesea neglijata. Odata cu atragerea Rusiei in asa-numita “campanie anti-terorista”, natiunea ce, pana in acel moment promovase drepturile omului a inceput sa le incalce flagrant si a renuntat, ca o forma de compromis politic, sa mai atace actiunile abuzive intreprinse de Rusia in Cecenia. Aliantele incheiate de America au consimtit un fapt : in politica termenul de “nedreptate” este un concept naiv, ce nu are nici o relevanta istorica. In politica si in istorie nu exista nedreptate. Exista conjuncturi, motive, premize, circuite de genul cauza-efect. Moralitatea este doar un vector ce influenteaza aproape insesizabil corespondentul global al moralitatii – doctrina ! Daca nu exista nedreptate urmeaza o intrebare fireasca : “Ce este terorismul ? Exista justificare morala, poate exista toleranta fata de acest flagel ?” Nu numai ca terorismul are o justificare morala insa reprezinta, in termeni morali – umani, raspunsul incriminabil al fortelor marginalizate, abuzate al unor actiuni intreprinse asupra lor – cu mult mai “incriminabile”. Terorismul este doar o rabufnire a tensiunilor acumulate intr-un sistem supraincarcat de “nedreptati istorice si politice”. Un efect sigur al Globalizarii, al formarii unor imense blocuri economico-politice si organizatii interstatale (NAFTA in America de N si Centrala, MERCOSUR in America de S, ASEAN in Asia de S-E, iar in Europa CSI si UE, pentru a nu mai vorbi de blocurile chinez, indian, musulman, cel al Africii sub-sahariene, etc), este ciocnirea lor, indirecta, prin actiune – extinderea sferelor de influenta si apararea agresiva a diverselor interese economice, politice, sociale, etc si reactiune – care adesea imbraca forma terorismului. Ce este terorismul, prin urmare ? Este o manifestare provocata tocmai de incalcarea libertatilor omului. Paradoxal, tocmai aceia care se auto-proclama promotori si aparatori ai drepturilor omului se fac vinovati, indirect – la scara globala – de amplificarea nedreptatilor umane si a terorismului. Prin analogie Globalizarea institutionalizata pe focare de influenta politica se aseamana cu crestinismul in al carui nume Biserica si Inchizitia comiteau cele mai teribile crime (care, paradoxal, contraziceau chiar doctrina crestina pe care acestea o promovau)… Este exemplul cauzei bune folosite in mod abuziv de oameni/forte ce au in vedere urmarirea unor interese precise, la scara nationala sau cel mai adesea regionala ori globala. Un astfel de interes ce pare sa ramana constant in orice exemplu este instituirea unei forme de echilibru si ordine care sa asigure si sa serveasca interesele “agresorului”. Ceea ce s-a intamplat pe data de 11 septembrie 2001 nu a fost o intamplare, ci o actiune fireasca, perfect justificata. In nici un caz o nedreptate. Cand vor intelege, oare, oamenii, ca la acest nivel nu exista Bine si Rau ? Cand incerci sa faci regulile jocului poti oricand sa cazi victima legilor firii. Se vorbeste de justitie internationala. Pentru ce poate fi incriminat un sef de stat dat jos in mod abuziv- prin razboi si interventie straina. Pentru abuz ? Poate fi, Slobodan Miloshevich, de pilda, incriminat pentru crime impotriva umanitatii si genocid ? La acest nivel nu constituie o nedreptate ca factori interni sau externi, in conformitate cu o nemultumire generala sa-l doboare, sa-l incrimineze, sa-l ucida, chiar. Desigur, daca aceste forte pretind ca o fac in numele justitiei atunci se poate vorbi depre ipocrizie. De ce este Napoleon un erou national ? Actiunile intreprinse de el au dus la moartea atator oameni… multi dintre ei francezi ! Rezultatul a fost o natiune saracita, obosita, sifonata… Totul depinde de cum se incheie dominatia omului in cauza. Finalul jocului isi alege eroi, martiri, vinovati… Pe data de 14 decembrie 2003 se anunta capturarea lui Sadam Hussein. Un om sfarsit, haituit de forte internationale de “mentinere a pacii”. Se face vinovat, de acte teroriste comise in numele sau, in aceste ultime 8 luni de cand nu mai detine nici o putere. Se poate incrimina un om pentru ceea ce se comite in numele sau ? Desigur ! Depinde cine o face. In urma lui ramane un popor eliberat de tiranie, o societate ce are sansa sa-si construiasca un viitor (pe cat posibil) democratic. Inlaturarea lui Sadam Hussein lasa in urma o natiune mai libera, mai prospera (in perspectiva), mai aproape de valorile occidentale- ce par sa fie, intr-adevar, cele mai curate. Mijloacele nu conteaza. Razboiul americanilor nu a fost unul nedrept. Daca acest razboi s-a incheiat cu bine pentru cei care l-au inceput atunci a fost drept, justificat, minunat. Daca acest razboi s-a incheiat – dupa cum se pare- bine si pentru Iraq atunci a fost necesar. Va trebui, insa, sa acceptam ca nu avem dreptul sa ne extindem drepturile. Daca o vom face vom trai, vesnic amenintati de terorism, insa nu si de constiinta. Terorismul este vocea vie a constiintei mute. Din fericire (sau nefericire), multi dintre noi sunt prea naivi pentru a avea constinta. Hai sa fim fericiti ! Hai sa fim isteric de fericiti ! Vom face o Editie Speciala de Craciun in care ne vom felicita pentru treaba buna pe care am facut-o. Vom purta razboaie drepte si vom suferi cumplite nedreptati in numele carora vom face razboaie si mai drepte. Nota : 14.12.2003, Editie Speciala _________________NOTA EXPLICATIVA___________________ La lansarea acestui artcol au fost un comentator, maxim doi care au inteles acest text. Nu am de gand sa-i precizez intrucat cei mai inversunati dintre cei care mi-au criticat lucrarea ar putea sa sara si asupra lor. Mi-am pus o intrebare : “de ce atat de putini? Poate ca nici 10% dintre critici nu au inteles textul. ” . as putea presupune ca fiind un text atat de controversat a atras cu precadere opiniile adverse, revoltate de gravitatea afirmatiilor mele. As putea presupune, de asemenea, ca si eu am gresit undeva, facand vreo afirmatie lipsita de acoperire. Am considerat, astfel, ca cel mai indicat este sa recitesc textul cu mare atentie, ceea ce le-am recomandat si criticilor mei. Admit ! Acest text nu poate sa nu nasca controverse. Sunt prea multe afirmatii socante pe metru patrat. Asta o stiam inca dinainte de a-l trimite. Am remarcat si eu aceea fraza care mi-a tot fost reprosata. “firesc”, “just”, “dreptate”… “e o blasfemie” mi-ati zis voi, sa asociez asa ceva cu ceea ce se numeste terorism. Daca as fi scris urmatoarea fraza, rupta de context atunci ati fi avut dreptate : “Ceea ce s-a intamplat pe data de 11 septembrie 2001 a fost un lucru firesc, drept si just”. Insa enuntul meu a sunat altfel, iar contextul a fost unul cu totul special. In cele ce urmeaza o sa reiau cele mai sensibile afirmatii si o sa le explic cu minutiozitate si seriozitate. Am inceput printr-o punere in tema. Am mai spus ca tema centrala a acestui articol este pacea. M-am folosit de imaginea cea mai credibila – laureata premiului Nobel pentru pace de anul acesta. Shirin Ebadi condamna modul in care anumite state se folosesc de pretextul a ceea ce s-a intamplat pe data de 11 septembrie 2001 pentru a intreprinde actiuni abuzive si condamnabile. De ce am facut acest lucru ? Pentru ca pentru a intelege ce inseamna pacea mondiala trebuie sa intelegi de ce aceasta nu e posibila. Am evidentiat, astfel, partea “noastra” de vina (o scapare de subiectivism m-a determinat sa ma pun intr-una din “tabere”. Este primul lucru pentru care imi cer scuze. Consider ca totusi nu este o greseala atat de grava). De asemenea am evidentiat, astfel, legatura dintre actiunile teroriste si actiunile noastre. Am mers mai departe. Cine a fost primul, oul, sau gaina ? Eu am declarat- si consider ca aceasta este una dintre cele mai sensibile afirmatii pe care le-am facut- ce actiunile abuzive ale marilor puteri reprezinta actiunea ce a determinat reactiunea sub forma terorismului. Se deduce din acest lucru ca actiunile teroriste erau inevitabile. Vorbesc si de un sistem cauza-efect. Cu aceste premize am facut urmatoarea constatare : “11 spetembrie 2001 a fost un eveniment firesc”. Asta fiindca nu avea cum sa nu se intample. Voi nota aceasta concluzie cu (1) . Am facut, apoi, o alta afirmatie foarte puternica. Este o constatare personala pe care am avut bucuria de a o auzi (cu aproximatie) si din partea unui mare istoric roman. Din pacate nu imi mai amintesc depre cine este vorba, insa sunt convins ca mai sunt multe astfel de pareri printre istoricii de renume : “In politica termenul de “nedreptate” este un concept naiv, ce nu are nici o relevanta istorica. In politica si in istorie nu exista nedreptate”. De ce am facut aceasta consideratie ? Pentru ca, la nivel international istoria a demonstrat ca ratiunile obiective si insensibile primeaza in fata oricarei forma de sentiment uman. Casatoriile mostenitorilor la tron nu se faceau in functie de iubire ci in functie de ratiuni superioare de stat ; marile campanii de cucerire nu tineau cond de numarul de victime ori de repercursiunile umane. Gloria Romei era cladita pe sange nevinovat. Inaltarea bisericilor era cenzurata prin rastigniri si cumplite crime umane, ca mai apoi, Biserica insasi, sa ucida in numele lui Dumnezeu presupusi eretici – si asta mai degraba pentru a isi impune o autoritate. Natiunea Americana a fost ridicata pe osemintele bastinasilor care fusesera incet-incet - exterminati. Asta pentru ca erau salbatici si comiteau acte ce acum ar fi categorisite drept teroriste. O faceau din disperare, pe pamantul ce le fusese ocupat, in razbunarea sotiilor ce fusesera violate, a copiilor ce le fusesere ucisi, a camarazilor ce fusesera exterminati, a posesiunilor ce le fusesera furate. Nasterea Americii a avut la radacina o nedreptate ? Sunt foarte putin care recunosc asta. A fost supravietuirea celui mai tare. Nu a fost in nici un caz o nedreptate. La acest nivel – de istorie si politica nu exista nedreptate ! Voi nota aceasta afirmatie cu (2). Incontinuare am facut o afirmatie- o consider eu cea mai sensibila. O afirmatie la care recitind-o am avut o mica indoiala. Este o constatare cruda insa consider eu, adevarata : “nu numai ca terorismul are o justificare morala insa reprezinta , in termeni morali – umani, raspunsul incriminabil al fortelor marginalizate, abuzate, al unor actiuni intreprinse asupra lor – cu mult mai incriminabile”. Amintiti-va de exemplul americanilor si a bastinasilor. A colonistilor englezi si a indienilor ce-si aparau traditiile, posesiunile, vietile. Cine erau agresorii ? Europenii. Cine erau teroristii ? Indienii care organizau raiduri sangeroase si isi scalpau prizonierii. “Barbarii !” a strigat intr-un glas opinia europeana. Erau, intr-adevar barbari. Erau pe cale de disparitie si o simteau. Cultura lor se dovedea inferioara. Traditiile lor se dovedeau depasite. Stiinta lor era inexistenta pe langa grandioasele puteri europene. Erau ucisi. Erau exterminati. Era absurd sa nu ucida. Era imoral sa se lase ucisi. Era imoral sa creada in tratatele pe care europenii le incalcasera de-atate ori. Sunt sigur ca ati semnalat foarte multeasemanari cu SUA zilelor noastre si lumea araba a ultimelor decenii. Nu mai este vorba de exterminarea concreta a unei netiuni. Este vorba de exterminare culturala, de exterminare religioasa, de exterminare a independentei si suzeranitatii. Nu pare ciudat ca in anul 2004 Iraqul este “guvernat” de un guvernator desemnat de presedintele american George W. Bush? Interesele americane sfideaza orice si oriunde folosindu-se de pretexte ingrate precum “carta drepturilor Omului” si “11 septembrie 2001”. Acestea nu sunt blasfemii ? Nu este oare o blasfemie a te folosi de astfel de argumente international recunoscute pentru a comite crime impotriva umanitatii ? Razboiul pe care l-a initiat SUA in Iraq pentru inlaturarea lui Sadam Hussein nu primise nici macar acordul ONU. Natiunea americana devenise oficial o natiune agresoare. Nu este acesta un act terorist ? Terorismul este un act disperat. Terorismul este o forma de razboi in care o parte nu mai are forta sa lupte. In acest caz, 11 septembrie 2003 a fost o actiune indreptatita de abuzurile americane. A fost o masura de legitima aparare a unor popoare ce nu se mai puteau apara. Termenul de justificat= dovedit ca just, indreptatit, legitim. Este dureros sa afirmi asa ceva, este la limita acceptabilului, si tocmai de aceea trebuie sa o acceptam : “11 septembrie 2003” a fost un carnagiu… justificabil prin alte carnagii si abuzuri cumplite. A fost o drama ce nu putea sa nu se inample si era justificata de alte drame. Este cea mai trista dintre afirmatii si o voi nota cu (3). Mai afirmam : “Ce este terorismul, prin urmare ? Este o manifestare provocata tocmai prin incalcarea libertatilor omului”. Razboiul dus de America si toate celelalte argumente folosite mai sus (punctul (3)) justifica si aceasta afirmatie. Urmeaza afirmatia pe care criticii mei au considerat-o cea mai cumplita. Au avut poate dreptate : “Ceea ce s-a intamplat pe data de 11 septembrie 2001 nu a fost o intamplare, si o actiune fireasca , perfect justificata. In nici un caz o nedreptate” . In continuarea acestei afirmatii: “Cand vor intelege, oare, oamenii, ca la acest nivel nu exista Bine si Rau ? Cand incerci sa faci regulile jocului poti oricand sa cazi victima legilor firii” . Punctele (1), (2), si (3) sunt justificarea acestor afirmatii. Este un mare adevar pe care nu pot sa-l retractez. Ceea ce urmeaza aproape ca nu a atras atentia nimanui, desi se apropie, ca o concluzie, de tema centrala a lucrarii mele - pacea : “Va trebui, insa, sa acceptam ca nu avem dreptul sa ne extindem drepturile. Daca o vom face vom trai, vesnic, amenintati de terorism, insa nu si de constiinta. Terorismul este vocea vie a constiintei mute“. Imi voi permite sa afirm ca aceasta este concluzia tuturor afirmatiilor facute in text. Punctele (1), (2) si mai cu seama (3) pot oricand sa-mi sustina aceasta ultima afirmatie, pacifista. Incheierea este o satirizare a naivei impresii ca noi si doar noi suntem cei asupriti : “Vom purta razboaie drepte si vom suferi cumplte nedreptati in numele carora vom face razboaie si mai drepte”. Inchei prin a imi cere scuze pentru ce-a de-a doua oara - de aceasta data pentru ca am lansat un articol atat de controversat fara o nota explicativa. Am remediat acum aceasta greseala pe care am facut-o din simplul motiv ca ma asteptam sa nu fie necesara. M-am inselat. Pentru cei care citesc pentru prima data textul “Nota de subsol” este o parte neintegranta a acestui articol ce a fost atasata in urma criticilor primite. Fata de forma originala in care s-a prezentat textul singurele diferente sunt : integrarea versurilor la inceput- pe post de motto si aceasta Nota de subsol. Articolul in sine a ramas neschimbat. 17.12.2003