Poezie
Povață
1 min lectură·
Mediu
De vrei, adierea,
Să-ți mângâie chinul,
Învinge-ți destinul
Și leapădă-ți fierea
Și fugi de hainul
ce-ți ia mângâierea,
Și dulce ca mierea
Își face veninul.
Și-nvață ce-nseamnă
Să știi să te bucuri;
Și-apoi din nimicuri
Ce vin și te-ndeamnă,
Pe ele să picuri
Cu lacrimi de toamnă,
Încearcă și toarnă
Tot felul de lucruri
Ce-ți sunt mai utile
Ca banii și-averea,
Ce-nșfacă durerea
Din tine, copile!
Ce-apoi fericirea
Aduc către tine,
Și-atunci simți cum vine
La tine iubirea.
Aievea de-ți pare
Că-i vitregă soarta,
\'Þi-închipui că moartea
E singura cale
Și vrei să-ți dai viața
Pe două parale
Și singur cazi moale
Și-ți fuge nădejdea.
Dar nu asta-i taina
Și nu ăsta-i rostul
Pe care tot prostul
În lume îl are.
Tu nu știi că omul
E lucrul pe care
Nu-i nici o valoare
Să-i capete costul?
De-aceea iubește
Și cată de-nvață
Să știi cum în viață
Din plin se trăiește.
Aruncă-te-n față,
Durerea-ți oprește
Și o-nlocuiește
Cu pofta de viață!
023.074
0
Viata mea nu este predestinata sa fie buna ori rea, fericita sau nefericita.
Este asa cum voiesc eu sa fie,cum o fac eu insumi.In locul predestinarii pune grija lui Dumnezeu fata de tine.
Cand voiesti ceva in viata si este placut Lui,deja esti sub pronia lui dumnezeiasca.Daca,de pilda, ii vei cere bogatie,faima,renume,Dumnezeu nu te va asculta fiindca nu-ti folosesc la nimic.
Daca ii vei cere ceva folositor mantuirii sufletului tau iti va implini ceea ce vrei.
Nu te lupta cu o himera(destinul tau ),lupta cu pacatele si rautatile tale !
Cu dragoste,Nicolee-pacatosul