Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@florin-caragiuFC
florin caragiu
@florin-caragiu
Poezie

în copilărie

1 min lectură·
Mediu
în copilărie eram bolnăvicios
dar îmi plăcea să mă joc până la epuizare
plecam de acasă spre locul de întâlnire
cu un sentiment de vinovăție ca o coajă
spartă de pasul și respirația grăbite
de obicei întârziam și echipele erau deja făcute
mă frământam pe margine până când într-un târziu
mă chema cineva, atunci nu-mi puteam reține
un zâmbet stânjenitor de larg
alergam cel mai mult dintre toți
clăteam tricoul în câteva ape
deși foarte rar se întâmpla să primesc o pasă
și când totuși o primeam nu mai vedeam nimic în jur
driblam în forme poetice umbrele
ce se înmulțeau pe lângă mine până când mingea
mă părăsea ca un cuvânt rostit în somn
adesea chiar în fața porții nu mai găseam motivație
să lovesc balonul deși de câteva ori
am renunțat să mai caut una și el a zburat la păianjen
dar șmecheria asta nu-mi ieșea decât în rarele clipe
în care îmi aminteam să privesc cerul
prin verdele copacilor
când mă întorceam era deja noapte
iar eu, iarăși leoarcă, cu febră și dureri în tot trupul
vulnerabil și singur
mă încurajam că dacă scap și de data asta cu viață
n-o să mă mai joc
niciodată
055.933
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
199
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

florin caragiu. “în copilărie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-caragiu/poezie/231060/in-copilarie

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@romulus-campan-maramuresanuRMRomulus Câmpan Maramureșanu✓
Mulțumiri Florinule,

Pentru a mă fi trimis înapoi pentru câteva clipe, în vârful tuturor copacilor în care mă urcam știind că iar n-o să pot coborî singur.
\"îmi aminteam să privesc cerul
prin verdele copacilor\"
Mulțumesc, pentru prospețimea și splendoarea simplității.

Cu citire,
0
@mircea-lacatusMLmircea lacatus✓
o poezie splendita ai scris aici si nu e de mirare cand coboram sau mai bine zis urcam pana la inocenta copilariei
imi pare rau acum eu eram unul din aceea care facea echipele intotdeauna si nu ma gandeam la cei ramasi pe margine dar zambetul lor larg il vedeam cand intr-un sfarsit intrau si ei in teren
felicitari
admirator emirul
0
@ramona-ungureanuRURamona Ungureanu✓
hmmmm. interesant. ce faci? incerci sa scrii ca emir? :D eu poezii de genul asta nu am mai citit la tine.
fainuta poezia. simpla, usoara la citit, si ... pe intelesul meu. :D
0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici✓
Poezia aceasta, cu accente pe cateva tonuri, poate fi privita ca o balanta in care se vede cat te poate costa un gol. balanta asta simpla se atinge de cercul mare al sferei acolo unde, printre ramuri se vede cerul... locurile astea sunt cele care au cantecul de sirena... ce usor ratacim schimband doar un cuvant...
0
@florin-caragiuFCflorin caragiu✓
Romulus: mulțumesc pentru vizită și cuvintele de apreciere, îmi amintesc și faza cu copacul, e faină și ea :)
Mircea: Mulțumesc pentru recomandare, deci carele va să zică mătăluță făceai echipele ... nu ai de ce să-ți pară rău, m-ai salvat de la o moarte sigură :)) să trăiești, mă bucură trecerea ta!
Ramona: mă bucur că ți-a plăcut
Ioan-Mircea: Mulțumesc mult, mă bucură mult trecerea ta, într-adevăr golul cântărește mai ales când e mărginit de cercul mare al sferei și își caută printre secante centrul... limbajul e o casă cu multe camere în care te rătăcești ușor, mai ales când un cuvânt-indicator este schimbat în joacă, poate deveni chiar pe nesimțite un alt turn al lui babel...
0