*****

Repet si aici ca nu ma pot abtine: tot ce a putut fi spus s-a spus pana acum. Asa ca degeaba te temi, e inrvitabil sa ti se para ca ce ai facut ai mai vazut in alte parti. Nichita Stanescu, remember? :)
Poezia e usoara ca un fulg si cade frumos. Are o doza de neprevazut. Mi-a placut.

poate nu suna chiar atat de barbilian cat credeam eu la inceput. cu toate astea mie imi plac sofismele (nu mai cred ca lucrurile mai au legaturi asa stranse cu cuvintele), deci mai acord o sansa ontologiei.

ultima strofa rupe ritmul leganat, asa simt eu, reciteste, florin..pana la ea, poemul e o incantatie, si de la ma-nbratisai cuvantul e parca restrans si rupe.
aici mi se face pofta sa gandesc la replica evei, iar..mmmm..si ce e si mai spectaculos, incep sa inteleg acum ca raiul e mai multe raiuri la un loc, fiecare cu un mar si un adam si-o eva..
o sa scriu despre eva asta, eu stiu.

Linea

dana. scrie. ai dreptate. finalul e pus la repezeala, sti cum fac eu cu timpul.si mai fac inca experimente de cum sa pot schimba ritmul ptr a da anumite idei. unele sin ele realizez post-factum ca/s nereusite. o sa le refac eu acas, tu sti.
multam mult. astept adamul si eva ta.

poem cu iz de nikita... imi place stilul. versurile prind, ce-i drept un ritm aparte, o melodicitate greu de transmis altminteri...

drag, DeSpOt.

de mult timp n-am mai citit un poem atat de deosebit, atat de frumos, atat de bine scris.. mi-a placut mult de tot.

va multumesc ptr trecere.

a. sti ce e ciudat, sorine, am postat ceva la un momnet dat ce imi parea a fi sorescian. mi s/a spus ca e bacovian. textul asta mie imi pare barbilian, cel putin ca forma, si poate totusi e stanescian. ;)))

Interesant este faptul ca vorbesti despre poemul tau, ca si cum nu ar fi al tau...De fapt asa si este. El s-a nascut mai presus de vointa ta, dovada fiind insasi graba cu care il \"sculptezi\".Merita sa te intorci si sa-l slefuiesti, pentru in el, in poemul tau, \"doarme\" o piatra rara...Cu bine. Ingada. P.S. Ingaduie-mi sa mai trec prin lumea ta...