cântec surd de duminică

Maestre, poemul dumitale mi se pare
mai mult o mana de paie aruncate cu furca,
cum se nimereste.

Port un deosebit respect textelor dvs. anterioare,
dar acesta de fata nu e unul de lecturat.

Imaginile sunt frumoase, liantul insa lipseste.

mie acest poem îmi dă senzația de pustiu și moarte. iar nodul postum din gât e absolut relevant pentru ceea ce spun. un text deloc atipic în creația poetului florian silișteanu

vai pomenesti iarasi de gutuie cat se poate gutuie mireasa petit aripa si strigar? :)

chiar că e treabă de maestru să poți să spui : să mă încui într-o gutuie.
și cocostârcul de aur e pe gustul meu pentru că descuie și prevestește \"une belle epoque\".
un text care seduce, silvia

Am recitit textul scris domnule frate Ștefan Petrea și dreptate aveți. O să țin cont de părere, mulțumesc pentru strigare.
Tănăsescule ce treabă e bre și asta că noi în ultima vreme numa prin marcheturili tranziției ne întîlnim.Mulțam frate de trecere
Caloianco scuze pentru deranj apăi ce să facem bre fiecare dupe puterințe că deh timp peste gard e vremea mulțumiri
Silvia Goteanschii poate că exagerezi poate că ești multprea amabilă dar nici nu dau înapoi din brațele tale că uite ce frig vine.Îți mulțumesc frumos

\"și zău era acasă nimeni nici umbra mea sosind\" - asta mi-a placut, de fapt, e chiar o expresie de remarcat. ar mai fi si \"cuiul\" \"din pieptul cocostarcului\".
hmm... \"mireasa\" la masculin: \"cuvântul [...] din depărtarea de mireasă veni la noi iar în pețit\"...