Flautista mărului

Diamantele nu stralucesc daca nu sint slefuite. Unde o sa-si bata cuiele Florian barbarul? Fii atent la chei, se pierd usor! Placutu-mi-ai! Sincer, nu am prins ideea dintre titlu si text..mai cuget.Cum bine spunea cineva, intr-un comentariu despre tine, pe care l-am citit zilele astea, Florian Silisteanu transpira poezie.Mai trec.

când pe cer zornăie bănuți de aramă e semn înalt.În ceea ce mă privește nu mă emoționează nimic mai mult decât sufletul omului. Flautista mărului este adierea este vualul este un fel de a mișca idei este un fel de a împinge de a încuraja flautista mărului este ceea ce vestește ea este de fapt dimineața în carte ne bucurăm că ne-am trezit vii.Cheia de sub preș e doar chemarea!trebuie să te apleci fără teamă fără să încui distanța.îți mulțumesc!Fereastra nu o închide!

Am îndrăznit să intru pe această pagină și am citit un poem scris cu sensibilitate și care a rezonat pe o coardă și ea sensibilă în lumea mea ascunsă. Acolo a scânteiat o melodie ca o bucurie. Și nu am putut să mă opun gândului de a lăsa aici un semn. Am citit cu bucurie, Ioan Barb

POETE, aici m-am simțit ca o pasăre acasa:). tu știi să faci distanțele să pară atât de mici. ți-am auzit de departe chemarea. în timp ce citeam îmi răsuna în inimă cântec de pasăre rară. de la distanță, deschid o fereastră în poemul tău.

maria

Nimic nu-i mai roditor inimii decât să trăiască din bucurie primită.Poemul de față nu e de pus în ramă nu e nimic senzațional ci se arată așa din pricină de Marie de Ioan de Maria și de cetatea celorlalte nume.Sunt bucuros!și mulțumesc!