Poezie

Povestea unor teme

1 min lectură·10 iulie 2024

Mediu

Timpul ne iubește dacă este al Domnului și noi ai lui

Nu doar preoții dar și oamenii veghează scopului

Noi ne dorim să treacă repede timpul

Asta e fericire când nu agăți secunde și le rupi ca tâmpitul

Nu așteptăm să vină următorul salariu repede

Soarele cu cei în lumină nu pot să scapete

Dar singurul ca să scapete să renască

Este raza de bucurie trimisă un copil să înveselească

Fiecare stea își are timpul ei solar

Nu-i de găsit este la un elev într-un penar

Pentru el curge mereu tpul altfel

Și după cel mai sărac din lume stabilește probabil

Cu El va mai fi mereu un mâine

Dacă în ziua aceea unul îi dă săracului o pâine

E atât de mulțumit cu pâinea lui, strălucește

În ochii celorlalți ca bogătaș se ivește

Dați-i un leu din buzunarul hainei când citești despre minuni

Și soarele se mai învârte deoarece, bogăția lui, face multe rugăciuni

Am cerșit și eu astfel în București

Și am primit o țigară, deschiderea la povești

Am hotărât că viața merită trăită

Nici nu mi-era foame de astă dată

Așa că am hotărât pâinea mâncată

00652

Florentin Cristian. “Povestea unor teme.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14181282/povestea-unor-teme

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.