Poezie
calul
1 min lectură·
Mediu
Într-un vis când am adormit
Cu televizorul pornit
Eram cal
Și primeam lucernă
Ce cal fericit eram!
Era și de roboteală
Cu stăpânul care mă ducea
La câmp ca să duc
Porumbul acasă.
Câteodată proprietarul
Avea chef de plimbare
Și cu hamul pus pe mine
Îl duceam cu familia la râu
Altădată îl căram călare
Ca să-și vadă culturile
Era mulțumit
Dar odată începuse
Să-mi dea să mănânc
Iarbă amestecată cu ciulini.
Ce salariu e acesta zisei eu?
Trebuie să mă trezesc
Și până la urmă
L-am considerat coșmar
Că oricum era ca o viață de om
00524
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “calul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14165551/calulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.