Poezie
ce este până la urmă toamna?
1 min lectură·
Mediu
Inima mea s-a aflat
Că afară e toamnă
Vrea să ascult
Și mă asigură
Că așa e în întreaga țară,
Sigur crede așa
Deoarece suspinele mele
Sunt încă de iulie
Cafeaua e de vină
Aceasta îi și place
Vrea s-o beau
Mereu fierbinte
Simte vară
Dorul e la fel
Iar eu nici
nu mai știu
Dacă e rece
sau frig afară
Mă uit care e moda
căldurii la oameni
Și o urmez și eu
Acum o oră era frig
Merg cu haina în geantă
Dar dacă nu iau luna la
mine atunci eu
sunt așa speriat
Că tușesc amigdalitele
cât pot de tare și vor afară
Nu din casă, se vor scoase
De doctor și asistente mai ales
Asistentele bat în inima mea
Ca doctorul care spune
să le mai țin o vreme
pe asis..., amigdalitele!
Îmi spun nu-ți fie frică
De durere, ce poți păți
Maxim să mori
Și ajungi la pronie
Dar mai am de trăit
Cum știu bucuria verii
Și primăverii din natură
Vreau să învăț ce e
feumos în toamnă
În iarnă știu
Rămâne toamna
Dimineața îngheață apa
afară și este brumă
Și-mi dau seama
că toamna e soarele bătrân
deci acest anotimp
e un înțelept!
00520
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 200
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “ce este până la urmă toamna?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14165169/ce-este-pana-la-urma-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
