Poezie
zburător
1 min lectură·
Mediu
Am vrut să fiu un zburător
Din admirație că eram visător
Dar ei ziceau ceva de cucoane
Prin ele să moștenesc coroane
Dacă tot am explicat pe șleau
Tot ceea ce am în cap și vreau
Au zis că acum zburătorii-s hoți
Intrând nevăzuți fură de la toți
Că au început să le placă magazine
Scrâșnesc din dinți, nervii nu-i ține.
Și supărat la culme că nu pot zbura
Am tot făcut asta în mintea mea
Și a fost atunci periculos de tot
Că boierul era peste tot cu bot
M-am ridicat 20cm de la pământ vere
Că a zis că atât am eu putere
Și asta numai în sărituri cu plutire
Pentru ce plutire? Să memorez amintire?
Pe care să o împărtășesc cu altcineva
Care are mai mare nevoie de ea
De aceea e greu să fii zburător
Bine că e doar plăsmuire de visător
00529
0