Poezie
peisaj
1 min lectură·
Mediu
Cât e pădurea de frumoasă
Chiar și acel copac ratat
N-a prins raza luminoasă
Cât a fost de cumpătat!
A rămas vesel, atât de mic
Pentru el nu a fost chimist
Cu zeamă de var să-i dea un pic
Draga vale poate fi gornust
Într-o șarjă de instrucție
Mergând cu caii alandala
Ar fi luat lujer din el
Nu-l observă, nu e chiar model
În soare găsea soluție
Nu ar mai fi fost doar rebel
Avea timp de evoluție
Pe creangă stau noi păsărele
Fără frică se așează
El nu are teamă de ele
Ele nu se tem de rază
Și în frig sunt tot mândricele
Cât e pădurea de casă
Singur sunt crengile de frunze
Dar mai e încă speranță
Într-o primăvară cu raze
S-au întors cu siguranță
00492
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 129
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “peisaj.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14163097/peisajComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.