Poezie
cruciuliță binecuvântată la Mănăstirea Cernica
1 min lectură·
Mediu
Credința o voiam sporită
Mi s-a dat o cruciuliță pe de-o parte
Iar firea mea a fost atât de spășită
Cu lănțișor de argint smerenia s-o poarte
Găsisem credința cu o cale
Care să-mi lumineze credința mereu
Dar tentant lănțișorul atrase inamicale
Totuși nu l-am considerat dușmanul meu
Chiar și acum dedeparte
Sfințită făcându-mi viața primăvară
Cruciulița poate grija să mi-o poarte
E mai valoroasă, argintul o păcăleală
Îmi pare rău de cine-a furato
De la distanță ea este aproape de mine
Lănțișorul luat dar sfințirea n-a luato
Așa este Domnul când îți face un bine
00499
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “cruciuliță binecuvântată la Mănăstirea Cernica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14161580/cruciulita-binecuvantata-la-manastirea-cernicaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
