Poezie
speranța
1 min lectură·
Mediu
Cum pot să atingă alții visul tău așa de ușor
Doar cu mită așa cum se face pe la noi în popor
Mie mi-s-a luat speranța, dreptatea a fost clanță
Ei au muncit cu greu ținându-și calea cu speranță
Căci și speranța costă, este făcută de vreun zeu
Știau că o să scriu și nu m-a vrut sătucul meu
Eu nu am închis speranța, am vrut să fie liberă
Își îndeplini menirea dar dreptatea mă judecă
Tară? Ba speranță, și te ajută în toate cele
Iar dreptatea o vrea ajutor în toate iadurile
Dreptatea e cernită, iar speranța: tot înainte
Sigur vreau doar speranța cu mers înainte cuminte
Asa că aceia ce și-au atins scopurile umil
Nu au făcut Dreptul, și-au urmat visurile de copil
Și cum în visul meu de copil era literatura
Îmi doresc doar să public, să mă citeascăccineva
00541
0