Poezie
Sonet
1 min lectură·
Mediu
Când sunt trudit și patul mă îmbie
Să-mi odihnească trupul ostenit
Începe mintea altà drumeție
În timp ce trupul meu s-a liniștit
Și gândul meu spre tine zări străbate
Zelos ca pelerinii să te sorb;
Pleoapele deschise-s ferecatw
De bezna-n care vede doar un orb
Și totuși văzul minții te-ncrustează
În ochii care fără văz rămân-
Un juvaier în noaptea mea de groază
Ce-ntinerește chipul meu bătrân
Și-așa, zi-noapte, noi fiind de vină
Nici trupul și nici gândul nu se-alină.
00670
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “Sonet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14155270/sonetComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
