Poezie
cer(ință)
1 min lectură·
Mediu
fiecare dintre noi
înfrunzim câte doi
bețele de mâncare amare
prin care trecem
încercări de îndoință
eu am rămas cam viermănos
că n-am vrut să dau un os
și acum îmi cedez structura
doar carnea în urmă a rămas
de arhanghel cutezător
nu îmi mai sună trâmbița
și când vor mișuna pe pământ
urmașii mei
eu voi fi particulă de nor
noul semn e crucea ce doare
dar am învățat să-i pun coronițe de floare
și tot ce e acum cerință
e să nu mai pomenesc de neființă
sunt un măr
00979
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “cer(ință).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14080439/cerintaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
