Poezie
stau pe scaun
1 min lectură·
Mediu
statul pe scaun devenise pentru mine
o adevărată alergie
umbra mea stă încă în pat așteptând o idee
prin păr aveam pietre lungi ca niște statui într-un parc
doar pe ele mă îndeamnă gândul să le păstrez
cleștele am folosit ca să scot ieri gânduri din cap
dar acum curge iar timpul în clepsidră
și ceea ce s-a risipit se adună
găsind soarele vesel
uitând de lună
că prea era înconjurată de multe stele
și infinitul rânjea colțul lui animalic
în sufletul meu
a plescăit o ploaie scurtă de chiștoace azi noapte
acum sunt iar întregi
care mă întreabă vrei o idee îți dăm noi
decât o idee afumată despre pietrele lungi
care nu suportă țigările
și îmi iese ceva care lăsat la dospit
mă face să zâmbesc un râs peste două trei ore
sigur e mai bine la masă
adevărat că țigările se fumează
după muncă nu în timpul ei
și pietrele lungi sunt mulțumite de munca mea minusculă
001.100
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florentin Cristian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Florentin Cristian. “stau pe scaun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florentin-cristian/poezie/14080319/stau-pe-scaunComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
