amintiri

nu știu de ce de câte ori am bani vremurile se pun contra mea

și atunci când nu am asupra mea plouă duium de binecuvântări

poate am obrazul însemnat cu două izvoare ca în legenda meșterului Manole

pe destinul care a așezat strada animată în fața casei mele se ațâță sfârșituri de vorbiri care durează până în noapte

se aprinde aducerea aminte cu ce va fi, cu dinainte pentru oameni cuminței

care închină un pahar cu vin pentru cei care au fost dar și pentru cei care vor veni

dacă vorbirea ar fi cântec evitând efectul ciuntirii am vedea vorbele cântând amintirii