Poezie
vise
pământul rămâne la orizont
1 min lectură·
Mediu
port pielea unui cerșetor
care acționează ca un leoss sonor
pe un vapor
care pune adaos la iubire
fără busolă
eu nu știu ce să îi mai
fac ăstuia că se orientează
după nori urmând o corolă
atârnată tocmai sus la cer
încătușată nopți la rândul până apare soarele
îmi vine încă o ceată de cerșetori
și ei încep să citească în stele
căci și eu devin gânditor
și am nevoie de ele
să le vând strălucirea palidă pe o busolă
șuvoi de priviri care urmează aceeași cale
dar primesc o hartă însemnată
cu drumuri pe care sunt cruci fără slove
iar când îmi este foame din nou
supernove
gravide de banane, struguri și ananași mi se arată
îmi fac o cruce fiindcă numai Dumnezeu
poate dezlega așa ceva
somn în nesomn
și nu mai visez mări ci doar apă sfințită
ei vor să mă îmbolnăvească
de milogită
da, doar ea
001.256
0