După asistență la un accident

La început am încercat să-mi alin singurătatea pe un site de socializare dar dorind mai și de atunci cu amprenta bolii mele am început să scriu. Chiar și înconjutat de multe persoane mă simțeam singur sau simțeam nevoia de a mă izola. Singura comuniune era cu Dumnezeu de când psihogul m-a trimis și la biserică. Fac și multe rugăciuni și rugăciunea și poezia dau un sens vieții mele. Dar citind mai multe poezii și făcând multe rugăciuni am început să mă simt bine în pielea mea. Am uitat deja de accident după ce mi-a spus psihologul că aceia care fac parte din personalul de intervenție nu trebuie să se implice pentru a putea fi lucizi și a ajuta victimele