Poezie
Fetita cu chibrituri
2 min lectură·
Mediu
Acum o carte veche rasfoiesc....
Ma doare amintirea cand citesc...
O fila... alta fila... un desen...
E cartea nordicului Andersen!
Copil, citind-o, imi uitam de pranz
Si noaptea-n somn aveam obrazul plans.
Povestea-i trista si adevarata
Si nu-ncepe cu \" a fost odata\".
Zapada groasa scartaie sub pasi.
Era orasul alb. Ningea-n oras.
Pe uliti, seara, se-aprindeau lumini.
Si becuri colorate in vitrini.
Si cate-un brad la fiecare geam
Sclipea cu lumanari aprinse-n ram.
Si-n fiecare ram: papusi, papusi...
Beteala. Ingeri de carton. Ghidusi.
In clinchet sanii lunecau usor-
Grabit era oricare trecator.
Doar o fetita ramanea pe strazi,
Sa rataceasca noaptea prin zapezi.
Privea cum fulgi in roiuri repezi cad.
N-o astepta acasa nici un brad.
Fetita era singura pe lume-
Doar bunicuta ii spunea pe nume.
Bunica insa, garbova, batrana,
Plecase-n cimitir de-o saptamana.
Si nu era in lumea asta cine
C-o vorba calda viata sa-i aline.
Fetita, deci, in haine zdrentuite,
Vindea acum pe ulite chibrite.
Sunau, sunau in clinchet zurgalaii...
La porti bogate o latrau dulaii.
Si-n pravalii daca intra-ntr-o doara,
Urland, patronii o-mbranceau afara.
Si-aveau boierii vorbe de dojana.
\" De mica, pacatoaso, ceri pomana\"...
Chibritele ramas-au nevandute
Si noaptea cobori pe nestiute.
Crunt viscolul invarteja zapada...
Tipenie de om. Doar ea si strada.
Gasi un gang, de vant sa se fereasca
La flacari de chibrit sa se-ncalzeasca.
Si scapara un bat... Si inca unul...
In case boieresti era Craciunul.
\" O brad frumos!\" in case aurite...
In gang, fetita scapara chibrite.
Sunau, sunau departe zurgalaii...
Ea se-ncalzea la flacara vapaii.
... Un cald fior din talpi pana-n orbite,
Cu fiecare licar de chibrite.
Nu mai simtea nici viscolul salbatic,
In jurul ei: jeratic si jeratic.
Nu-n gang era. Ci-n casa luminoasa
Si-o vatra calda dogorea in casa.
Si-o masa-ntinsa, plina cu bucate...
Si-un brad inalt cu ramuri mari si incarcate...
Porni fetita maini spre brad sa-ntinda
Si bradul nalt crescu pana la grinda.
Si pan\' la cer crescu, cu ramuri grele...
Din varf, bunica ii zambea, din stele.
Atunci urca din ram in ram, usoara,
Zapezi se dezmorteau a primavara.
Bunica o chema. La ea sa vina.
Pasari cantau. Si-n brad era lumina.
... Asa se stinse ultimul chibrit
In mana fetei mici, care-a murit.
...................................
O, cartea nordicului Andersen!
O fila, alta fila, un desen...
....................................
00714
0