FLOARE PETROV

vreau să pictez fericiri cu zâmbet de magnolii cu porumbei ce sorb roua din petalele fine vântul scutură norii cu ploi de orgolii viața mea se întregește cu splendorile divine vreau să sculptez

de ce sunt pe lume cutremure devastatoare? de ce avari și hoți defrișează păduri? de ce încă din fașă îngerașul moare? de ce-n loc de spitale se construiesc borduri? de ce ne guvernează toți

acopăr bătrânețea cu rochia de seară ridurile vieții le ascund sub fard anul nou miraculos în mine coboară purtând sub aripi fericirea standard. înec amărăciunea în paharul cu vin regret că

mi-am pierdut inocența în carul cu fân când urcam Golgota într-al lumii convoi ce mult aș fi vrut copil să rămân să nu îmbătrânesc pe drumuri de noroi. ce mult aș fi vrut să miros a roză ca

privește Vara încă nu a plecat stă la taifas cu Toamna la o cafea în foișorul cu lavandă înmiresmat îmbrăcate cochet în fină catifea. soarele blând le ține companie parcă îndrăgostit de

pe ramul vieții cresc muguri de cuvinte și arborii devin minuni în lumină vraja lumii se strecoară în minte odată cu iubirea de sorginte divină. vorbesc cu stelele în graiul meu dulce alean

primesc mesaje și răspund voioasă iubirea de oameni o înmulțesc trimit spre ei speranța luminoasă soarele și luna o consfințesc. cu crucea ce o port sunt împăcată chiar dacă deseori

între două ploi răsar curcubeie sufletul meu se colorează-n violet știu că nu zadarnic sunt femeie zămislesc iubire la modul complet. de farmecul gliei mă minunez mă rog pentru pace și

fotografii cu noi înșirate-s pe raft îmi dau sentimentul că eșți aproape speranța-i spumoasă ca berea la draft efervescența ei nu vreau să-mi scape. iubite știu că-ți este dor de noi în vara

versuri romantice inima îmi cere să-i alimentez iubirea noapte și zi dialogul cu muza îmi face plăcere până și tăcerile se vor înfrunzi. mă prind în hora ideilor mărețe în cenaclu nocturn

exploatez la maxim fiecare secundă lucrând cu sufletul la iluminare scufundat în marea ancestrală profundă desăvârșesc karma printr-o schimbare. la enigmele vieții caut rezolvare în altarul

nu are oprire a gândurilor bandă sufletul de-o vreme prin lume hoinărește doruri neostoite transpune-n sarabandă și nici că îi pasă că îmbătrânește. senzații multiple paradisul mi-a dat mă

Cele mai importante elemente din alimentația divină sunt; Iubirea, Lumina, Credința, Speranța și Pacea, sunt elementele primordiale cu care s-au hrănit zeii, în termen universal se numește

știu că existența nu-i floare la ureche ea implică freamăt cu trudă și sudoare trece prin suferință cu speranță străveche să cucerească cerul...infinită splendoare. sufletul se luptă ca un

litere se-adună la horă pe fila albă condeiul se adapă cu picuri de cerneală emoții motivate de fericirea dalbă cuvântul se-nveșmântă în haină de gală. din iubiri mirene se naște un poem în

puterea poeziei mă imobilizează cred că las în urmă lumina ei blândă cred în versul meu împletit cu rază destramă beznele ce stau la pândă. sentimente în versuri sunt mândre izvoare anii mi-au

natura se pregătește de o lungă odihnă toamna se scutură de resturi de mirări melancolia galbenă se extinde în tihnă între văi și dealuri între munți și mări. se-nsămânțează câmpuri cu gânduri

primesc de la lumină doza de bucurie plutesc pe cântec, pe aripi de dor mai pun o speranță pe salba aurie gânduri pângărite limpezesc la izvor. savurez o ciocolată cu lapte și alune să

poemele iubirii schimbă al vieții curs sursă de aleanuri de zi și de noapte și stele mirate țin un discurs cum se transformă emoții în fapte. poemele iubirii sunt ca merele coapte râvnite de