FLOARE PETROV

vânez extazul, nu apelez la drog știu fericirea vine în forme diverse întâi mă liniștesc apoi mă rog ploi de lumină în mine să se verse. de când mă știu cu lumini mă hrănesc pâinea sufletului

versul și cu dragostea se țin de mână pornesc spre fericirea de safir tot ce simt acum vreau să rămână amintire zâmbitoare ca un trandafir. un comfort sentimental trăiesc acum adun gânduri

fraților din Divertis si din \"Puii mei\" - noua adaptare după Ciuleandra- măi dragă frate, tu-mi dospești mătănii încurcate pentru colacii bucuriilor crescuți în bizare surprize, știința

vreau un moment de grație și puritate un vals pe nisip în laguna albastră în brațele iubirii să simt suavitate vântul să fredoneze melodia noastră. mi-e dor de o vacanță pe tărâm exotic să nu

atunci când mă rog trăiesc momentul pur duhul luminii se pogoare peste mine văd doar splendoare bunătate în jur și o liniște care nu vreau să se termine. respect cu sfințenie creștinele

Luna elegantă în rochia cu crinolină mă invită degrabă la balul astral luceferi mă înveșmântă cu ie de lumină pronie cerească îmi toarnă în pocal. îmi caut iubitul să dansăm cadril să mă mai

e vremea să ieșim din izolare parcuri s-au deschis și vechi muzee trecutul pandemic va fi o epopee din raze se prelinge câte o consolare. sunt fericită am scăpat și de covid și primăvara este

ascult vrăjită pianul toamnei fluturi mai dansează pe clape albe castani schimbă coroana în Grădina Doamnei vântul mișcă norii a cerului salbe. în cuibul cerului visele-s curcubeie poeții

dorule îmi pari bibelou de porțelan n-aș vrea să te spargi în mii de cioburi mă porți peste valuri ca un ciocârlan artișți visători te-au pictat pe globuri. dorule mă duci pe unde n-am

semnele timpului vorbesc de optimism și bunăstare nu e loc de deznădejde nu e loc de întristare e vremea libertăților și-a viselor mărețe luminile speranței strălucesc pe fețe. în țară mea

nu înțeleg a cerului pedeapsă mi-a luat iubirea mult prea devreme șarpele durerii încolăcit pe coapsă îi crează inimii numai probleme. de ce Doamne soarta mi-e nedreaptă? și mă supune la chin

frăția arborilor se măsoară în codri sinceri verticali -fascinante măreții primitori prietenoși puternici tandri ne așteaptă fericiți în drumeții. eu sunt soră cu pădurea de aluni a strâns în

voi arde ca lumina până la stingere și voi veghea mormântul bărbatului meu ce mult îmi lipsește a lui dulce atingere iubirea optimismul curajul ca de leu. mă seduce dorul ca răsăritul soarelui