FLOARE PETROV

prețioase fantasme; văd numai cavaleri la mesele rotunde, semnând protocolul armoniilor întârziate, îndrăgostiți în croaziere pe-a dunării unde, și mai departe extinse-n oceane fără piraterii

din cuvinte de iubire îmi fac zestre povești de primăvară se scurg din stilou perdele de lumină vibrează la ferestre odaia strălucește precum un bibelou. în colțul meu de rai visez frumos și

e o lume nebună cu copii abuzați asta este știrea de ultima oră s-au înmulțit haotic oameni demonizați suspină în cer fragila auroră. mările sunt pline de gunoaie și peturi pădurile tremură

nici un dor iubite nu e neavenit amintiri cu noi le aduce-n prim plan cumva sunt mândră cu ce am devenit un om iubitor cu angelic elan. dorul nu mă lasă să te uit iubite îl pomenesc în slovă

mai scump ca diamantul este Cuvântul Pace iubirea cântul dansul urmează după el știu că numai pacea ar putea reface raiul bombardat de un demon mișel. o horă a cuvintelor vreau acum să

vibrează nervi în concentrare intelectuală meditez la existența mea concretă cresc credința sacră individuală vreau să las în lume frumoasă amprentă. vreau să las în lume sentimente

plouă senzațional cu dulci ispite vântul matură uscăciunile pe alei momente aurite în mine-s contopite capătă strălucire a iubirilor chei. strâng în căuș emoții de ploaie gândind că și cerul

căile spre revelații sunt deschise Dumnezeu domnește în conștiința mea mă oțelește în misiune și în vise mă încurajează să cuceresc o stea. simt apropieri subtile de Cristos extazuri fermecate

în poiana cu narcise greieri fac spectacol miresme parfumate se răspândesc în zare mereu în luna mai se-ntâmplă un miracol vesel timp se pregătește de modernizare. verzi parcuri în orașe se

particip la povestea unei mari iubiri Mihai și Nicoleta și-au unit destinul deschizând perspective la noi împliniri sub îmbrățișarea soarelui, divinul. inimile s-au unit într-un singur

se petrec minuni în cer și pe pământ steaua magilor răsare cu cunună de lumină în ieslea curată se naște pruncul sfânt să aducă în lume mântuirea divină. cad fulgii mari pufoși și

în zbor de pasăre aș vrea să mă înnod pe aripa măiastră să ating o rază arborele vieții vreau să aibă rod pe ramuri îngerii să stea de pază. să prind culori vesele din curcubeu când ploaia

chemarea luminii să mergem împreună pe drumul credinței indiferent de nație și de culoare avem în ADN puterea biruinței suntem permanent energizati de soare. sunt stele în cer dar sunt și pe

soarele mă acoperă cu brocart de lumină universul mă privește cu spirit patern eoni energici ning cu adrenalină dezvoltând în mine un suflet etern. bunul Dumnezeu mă ține în palme nimic nu-mi

visez ultimul val să mă ducă în larg deasupra abisului vitregit de splendori mi-am agățat speranțele de un catarg înot printre delfinii plini de candori. navighez febrilă pe oceanul

lunile de coșmar s-au sfârșit cu bine am să mă preocup de țelurile mele visele toate cu sori să se combine la izvorul credinței să umplu ulcele. de gândurile negre am să mă dezbar am acum

astăzi mă rătăcesc printre iluzii iadul îmi pare un tărâm uitat în izvor de iubire limpezesc confuzii de melancolie m-am îndepărtat. freamăt în tăcere precum codrul de vise gândurile-mi par

stele varsă în mine emoții serafice mă așez grăbită la masa de scris înșir slove pe-ale nopții grafice invocându-i Lunii visul promis. pe câmpul iubirii dansează dropii vântul insomniac