FLOARE PETROV

sunt blesteme în lume ca niște limbi de foc care pârjolesc vise, speranțe, iubiri senzație halucinantă în tenebrosul joc al morții fără milă pusă pe cotropiri. sunt tragedii și drame aproape de

trăiesc extaze ample cu slove și muzici poeții cutezanței îmi preocupă timpul sunt pentru suflet prieteni metafizici cu înțelegeri vaste care-și arată chipul. voi turna iubirea cu

pe muntele Omu mă surprinde ecoul este strigătul meu la cerul albastru bătrânețea e grea și nu sunt eroul care știe să lupte cu fiece dezastru. îl strig pe Dumnezeu cu toată puterea să

descătușez cu versul potențialul meu poezia mă poartă prin lumea întreagă îmi transferă fericire și când îmi e greu să pot striga tare - viața îmi e dragă. las urme pe zăpadă pe diverse

de-aș fi un cântec vesel fără moarte m-ar intona și stelele și corbii dar sunt o slovă într-o ternă carte conduce la extaz și surzii și orbii. sunt versul limpede în ocean de amor mă spală de

terasele sunt pline de îndrăgostiți elixirul vieții curge în pocale recompun mirajul actorii vestiți scenele sunt pline de roluri epocale. ghiocei somnoroși decorează tarabe freamătul

invazia luminii îmi bucură ființa frica de întuneric se pierde în raze învăț de la soare să cultiv biruința să cred că și-n deserturi răsar oaze. mă îmbăt cu Lumina mă îndestulez cu blândețea

dorul hoinărește ca o pasăre de noapte prin codri de gânduri prin văi de speranță emoții romantice savuroase coapte învăluie nesomnul cu albastră nuanță. te voi adora iubitul meu o veșnicie ai

e mult prea austeră starea de văduvă și fericirea parcă a cuprins-o neantul amărăciunea zilei o simt în măduvă și timpul îmi cere să-i plătesc talantul. dar zilnic vorbesc cu prietenii

am trăit amândoi o iubire supremă care va dăinui și dincolo de moarte pentru tine am fost romantică boemă de fericire magică am avut parte. am rămas acum cu amintiri grămezi cu doruri care

plutesc ca egreta pe-al vremii heleșteu doruri arzătoare iar să le răcoresc m-am visat mireasa lui Prometeu ancestrale minuni sărbătoresc. focul din inima mea nu are seamăn străluce în noapte

mi-a pătruns în piept lumina iertătoare este darul divin de la Sfânta Treime se liniștesc gândurile fremătătoare prin suflet zburdă emoții o mulțime. este binecuvântarea cerului milostiv să

Bunule Dumnezeu Părinte Ceresc îți mulțumesc pentru viață îți mulțumesc pentru zestrea cerească îți mulțumesc pentru pâinea cea de toate zilele pentru darurile fiecărei zile îți mulțumesc. am

într-o slovă mistică de m-aș ascunde tristețea sumbră să nu mă găsească aș pluti ca lebăda pe albastre unde adânc pătrunsă de dragostea cerească. nuferi galbeni mi-aș lipi pe aripe și aș zbura

trăiesc o fericire substanțială am prieteni mulți cu zâmbete suave tovărășia lor este esențială să scap de momente triste bolnave. viața mea se scurge ca muzica pură ca izvorul ce își croiește

mă conectez febrilă la rețeaua Facebook unde prieteni virtuali îmi fac surprize pe Youtube dansează staruri cu new look mă extaziază cântul în ample reprize. mă conectez în pace la Negru pe

zei aruncă peste noi aroganțe penale găuri negre mari se cască-n urma lor romănii toți se luptă cu biruri infernale n-au unde să mai fugă din calea hoților. ciuma roșie s-a răspândit în

cântă în mine dezlănțuit extazul mai toarnă-mi fericire în pahar să țin departe de mine necazul să simt că Dumnezeu mă umple cu har. stau de vorbă în tihnă cu poeții povestind câte-n lună și

poiana cu narcise mă cheamă la ea respir miresme dulci și diafane printre petale albe se scurge liniștea aici nu este loc de izbucniri profane. pășesc cu mare grijă pe floral covor desculță ca