Poezie

monolog cu poza în palmă

1 min lectură·2 ianuarie 2025

Mediu

sufletul tău iubite este viu mă aude,

strigându-te tare, suspinând, plângând,

trec greu prin aceste vremuri zălude,

s-a infiltrat amarul în fiecare gând.

mă vede lăcrimând peste pozele tale,

că îți mângâi chipul în toate zâmbitor,

buzele roșii, fine ca două petale.

mi-au dat zilnic sărutul liniștitor.

mă simte vibrând de dor și nerăbdare,

să ne întâlnim într-un vis sideral,

în brațele nopții printre lumini stelare,

cuprinși de iubirea sfântului Graal.

miri ai soarelui vom fi o veșnicie,

salbe cu stele am purtat în căsnicie.

00589

FLOARE PETROV. “monolog cu poza în palmă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14185752/monolog-cu-poza-in-palma

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.