Poezie

sonetul morții

1 min lectură·23 mai 2017

Mediu

zâmbesc și azi, ce dacă moartea e prezentă

în trup și-adânc în conștiința mea

toți ne naștem cu ea și în formă latentă

soarbe din seninul nostru ca dintr-o cișmea.

munți de speranțe am înălțat spre cer

că viața va fi blândă până-n ultima clipă

din vise luminoase i-am făcut colier

consolări perlate în mine se-nfiripă.

personaj principal în povestiri de viață

i-am dedicat tot spațiul în sonetul meu

moartea-i pretutindenară este semeață.

ocupă monumente pe lângă bunul Dumnezeu

patroană pe furtuni pe tornade și ceață

conduce războaie,crime moartea e un zeu.

001.188

FLOARE PETROV. “sonetul morții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14107654/sonetul-mortii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.