Felix Onofrei

o masa intr-o banala prin miros,cafenea cu gustari frugale,bere,vinuri,votka un fante agatat de vorbe cu domnita juna face aluzii piparate utilizand aceeasi gama. maturii,la doua

astazi cu respiratia taiata am ajuns insorita primavara, ieri,gandul plin de tine,cutreiera nenascuta natura. maine,prin surprizele vietii la drumuri lungi,tacuta adaugi picuri rozii din

incep prin a rima sacadat minciuni sfruntate despre carcasele de porc si mese cu peste; inganam aritmic osanale,dar jucam cu fete in ospetele padurii,week-end-uri,rapite Sabinele romane,fugarite

m-ar fi atras de multe ori un corp din solduri leganat si o atingere usoara pe o mana sau strangere de inima-n sarut, o silueta inalta,zvelta ce trece o data-n viata mea pe langa

te scoala Romane!carcasa de porc nu mai este! va fi anesteziata iar via smulsa in hotare europenizare totala,pamant dus in Helvetii buncarele goale,taram aurifer in Canada iar noi,romanii,mai

imi displac sarbatorile pentru ca se termina de cele mai multe ori prea repede,le detest; m-as gandi acum la iubire dar gandul mi-a ragusit ai ramas frumoasa intangibila\"in turnul tau

ADEVARURI CRUDE tie,iubitel... De ce ma chinuiesti mereu? Dar tu de ce te chinui tot intr-una? De ce dintr-o anume zi Si dintr-o

Stau prosternat in fata ta Si-mi iert primul sarut Pus ca pecetea iubirii eterne; De deasupra flori se scutura Pe parul nostru printre crengi. Adulmecam o noua viata In fericire_

așezate în locuri cuvenite, tainice, unele stări gingașe asemeni ramurilor portocalilor plini de muguri cu floare neașteptat devin minuni, peste nopți magii, miracole neasemuit de vii, trăirile

ici-colo amintiri despre mici prietenii aici si acolo mici reprosuri despre mari parsivarii ici colo sobrietate ,expuneri hazlii,grotesti or cantate aici si acolo un microfon cu trac-uri

oglinda nu-mi arata chipul desi-s in fata ei pe strada trec ca o naluca privind pe semeni ma contopesc cu aerul is translucid si sperii cand dau coate unui mitocan sau fuste mangai;

un vis in care apar de Sanziene si te rapesc din genuni de grele ere un vis ce-ncepe si nu se mai termina in care mana iti tremura si inima suspina un vis desprins din realitatea fina in

Zee de ceara Ce m-a cuprins acum in pustiul iernii, Unde m-ai dus suflet de pret al meu Pe undele iubirii ei m-ai atarnat De ce mi-am pierdut nenascuta

vedenia ta este aici in triunghiuri abdominale unde locuieste ca leac de neuitare si marire spiritul tau colinda spre Poarta de sarutare fata ta cu par inconjurata da semnale

usa inimii iti este ferecata cu iz de liliac inflorit in disperarea mea de cautari zadarnice cand sufar de of buzele tale nu mai sunt lacome sau flamande de mine tu m-ai dat

cristale depuse pe geamuri concentric flori de gheata atarnand in copaci ger,temperatura in minus pe graduale scari ceauri,aspirine,amor cu nabadai iarna pamantul germineaza seminte

ploua si tuna si fata-ti uda lacrima inunda irisii-i ustura umbrela tin in vant flutura bruneta,tu,amagitor de calda furtuna dezlantuie lumea nebuna petala de floare pe par

Placere umana ` Te vad aievea dragoste,te simt Cum impresurezi o fiinta gingasa ,nostima; Ai prins-o in plasa ta si ai invaluit-o Te joci cu firava-i constitutie:

mi-a fost teama ca nu apari desi ai fost prezenta-n zi si mi-ai amintit termene nesfarsite in care ele nu doreau sa danseze. nu am crezut ca-ti vorbesc atat de

......................................... munti de dragoste inaltati in inimi cladit-ai Sfinte intre impurii semeni. valuri de credinta iscat-ai in multimi lacrimi acum,indeajuns,curg din

Copiii florilor suntem noi,cei din Roma Moldovei; Cei care napustim asupra lumii cu blandete, Blandetea versurilor noastre,a dulcei rime. Bujori crescuti pe coline sunt ai iubirii