Poezie
omul invizibil
1 min lectură·
Mediu
oglinda nu-mi arata chipul desi-s in fata ei
pe strada trec ca o naluca privind pe semeni
ma contopesc cu aerul is translucid si sperii
cand dau coate unui mitocan sau fuste mangai;
trec neobservat prin cele mai interzise locuri
enervat langa cunostinte ce ma barfesc incostienti,
omul invizibil rade si plange in contratimp cu toti.
001417
0