Poezie
Atunci
1 min lectură·
Mediu
Aerul tremura
În jurul tăcerilor noastre
deszăpezite,
Din umbrele rarefiate
Se scurgeau picături
de sticlă
Căzând cu sunet lichid
Printre coloane de marmură
înconjurate de iederă
Și secunde alungite,
Desfrunzindu-ne neliniștile.
Atunci, toate drumurile
duceau la Roma.
064.752
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 37
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
tu erai eu,
eu eram tu
și ne tăceam dragostea,
ochi în ochi.\"
Îmi place și mă minunez că nu au mai fost comentarii la versurile tale!