Poezie

Trup și suflet în balanță

1 min lectură·13 martie 2010

Mediu

Cărări ascunse pașii-mi bat

Și ne-nțeleasă-i legea firii,

Cu gândul lumea o străbat,

Prinsă-n vraja amăgirii.

Valuri mari se sparg de țărm

Și furtuna abia începe,

Nu e loc să așteptăm,

Pe un dig și vântul rece.

Pe cerul pământiu se-adună,

Norii grei și fără veste

Scuipă foc, năvălnic tună

Spulberând a mea poveste.

Și în balanță eu voi pune:

Un trup sortit să-mi fie scut

Și-un suflet blând și tare,

Ca piatra de mormânt.

Balanța se înclină când,

Trupul plin de răni suspină

Și sufletul cel tare vrând,

În viață să-l mai țină.

Dar nu e chip să fie dreaptă,

Când sufletul cel blând e otrăvit

De marea răutatea omenească!

Ce-n fașă trebuia stârpit.

În locul meu v-or plânge norii,

Lăsîndu-mi chipul liniștit

Și-n păr s-or strânge stropii,

Înfiorându-mi trupul istovit.

002.254

fazakas ildiko. “Trup și suflet în balanță.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/fazakas-ildiko/poezie/13932816/trup-si-suflet-in-balanta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.