Poezie

Furt in paradisul de smoala

1 min lectură·21 noiembrie 2005

Mediu

Ingerul blond din abis se ridica

si soarele apus mi-l fura,

in timp ce mana mea il strica,

rostogoloindu-l tremurat prin zgura.

Privesc spre globul luminos

uimita ca din maini mi-a lunecat.

Vreau sa-l izbesc - dar ce folos?

nu e al meu.. a fost vreodat\' ?

Incerc din smoala sa ma reculeg

si-n zare-mi vad doar fantezia..

Ingerul, luminand un glob intreg,

ii daruieste amnezia..

Eu impietresc in asteptare..

\"era demult un glob de foc\"

eu l-am privit incet cum moare

si-o minge de carton e-n loc..

Apoi razand cu lacrimi l-am lovit

si-am asteptat lumina lui batrana..

De-atunci doar noapte rece am trait

in care moartea e stapana.

Si-acum un inger blond fara lumina

mi-a incalzit soarele-apus

si a fugit cu licariri de vina,

ca o fantasma-n abis s-a ascuns.

Lumina, intuneric - ce conteaza?

nu e nimic in jur sa ma trezeasca..

e dimineata, este noapte, e amiaza..

timpul meu vrea sa se opreasca.

Si azi clepsidra lui s-a spart;

cand uniform sufletul meu se desfasoara..

nimic nu il mai tulbura,

nimic n-o sa-l mai doara

si doarme pentru-ntaia oara..

001.721

Eugenia Rosu. “Furt in paradisul de smoala.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugenia-rosu/poezie/151808/furt-in-paradisul-de-smoala

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.