Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@eugen-sfichiES

Eugen Sfichi

@eugen-sfichi

Bacau

Inginer principal, cuprins in Enciclopedia Judetului Bacau ca epigramist si pentru castigarea mai multor premii la concursuri de inventica. Prezent in 5 antologii nationale de epigrama (nu am contabilizat si volumele colective considerate deseori antologii). Din motive inabordabile nu particip la festivalurile de epigrame. Public in mai multe ziare si…

🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Victor Ponta astăzi este
În oricé discuție,
Personajul din poveste:
Sfarmă „Constituție”.
E.S.

Îți mai spun, ca să-nțelegi :
E și-un fel de „Strâmbă Legi”

La Mulți Ani fiului! Îi urez fericire, sănătate și ambiție !
E.S.

Pe textul:

Tot despre plagiat" de Dan Norea

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
"Trebuie muncit cam mult ca să introduci rima asta în epigramă. Și pe urmă mai trebuie să pui și o notiță la subsol."
E.S.

Era o glumă, nici nu mi-ar fi trecut prin cap să folosesc vreodată cuvântul dumii. Dacă Norică l-ar fi folosit după ce i l-am sugerat, probabil tot în glumă ar fi făcut-o.
la Chișinău era normală folosirea formei "glumii". Jocul de cuvinte din tema propusă acolo este reușit.
Și o spun obiectiv. pt că eu nu sunt un fan al acestor fesivaluri și în consecință ele nici nu sunt un reper pt. mine.
În rest e bine să evtăm forma glumii.
Vali, punctele noastre de vedere coincid, mai puțin cel depre festivaluri.

Pe textul:

Unui dentist" de Prundoiu Dan

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
1. e supranatural, dar subuman: face Constituția praf.
2.
El a furat un doctorat
Din clipa-n care l-a semnat.
E,S

Pe textul:

Tot despre plagiat" de Dan Norea

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
nu s-a atins nici de propriul doctorat, i l-au scris alții.

Urmând îndemnul tău valid,
E președinte (de partid).
E.S.

Pe textul:

Tot despre plagiat" de Dan Norea

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Un hoț de mașini fură munca altuia. Un hoț care plagiază un doctorat fură ideile, creativitatea și munca altuia. Și prin acest furt poate dobândi mai multe mașini și chiar mai multe vile. Devine un modus vivendi, un fel de a fi și astfel ajunge să fure instituții ale statului și trofeul suprem este să fure întregul stat, cu finanțele, agricultura și industria aferente.
Îți explic într-un catren cine poate fi complice la un asemenea rapt:

Crin Antonescu:

Și-a instigat mereu colegii
Să mintă grav în fața legii,
Și e mai mult decât petent :
E re-petent.

Da, Crin Antonescu este un repetent, iar explicația sa, că a rămas repetent în facultate ca să facă și el un gest anticomunist, este aiuritoare.
Și comportamentul lor e în consecință: ieri, prin ordonanță de urgență au îngrădit puterile Curții Constituționale, explicând că au înlăturat un abuz al fostei puteri. Nu este adevărat: ei au desființat amendamentul Șova, al cunoscutului senator P.S.D. Dan Șova , care împuternicea Curtea Constituțională să-și facă treaba și să se pronunțe asupra hotărârilor palamentului. Ieri au desființat propriul lor amendament, declarând cu nonșalanță că ar fi fost al adversarilor.
E un comportament care încalcă și Constituția și Onoarea și Legea.
Ponta și-a șters acum din C.V. faptul pe care l-a declarat timp de 12 ani: că ar fi făcut un masterat la Universitatea din Catania, după ce universitatea italiană a spus că nu e adevărat.
Epigrama ta e bună cu un joc de cuvinte excelent. Eu aș pune poanta în ultimul vers, și pt. că e o mică problemă sonoră cu începutul versului 3, aș ridica acel copiat la nivel de plagiat:

Nu plagia, că e periculos,
Iar dacă vei ajunge prim-ministru
Vei démisi-ona glumind sinistru
Că plagiatul e... pontagios,
E.S.

Pe textul:

Tot despre plagiat" de Dan Norea

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Completez fișa cuvântului „brâncă” spunând că de el vine și Brâncoveanu, dar și numele Brancovici, al sfântului Sava Brancovici, mitropolit al Ardealului și hirotonit la Târgoviște la mijlocul anilor 1600. Numele său de mirean era Simion. Fratele lui, Gheorghe, a fost scriitor și cronicar român ardelean, diplomat cu misiuni la Stambul, la curtea imperială habsburgică și la Moscova.
Un călugăr, Maxim Brancovici, român din Serbia, a făcut naveta între Moldova și Muntenia, pe la 1507, insistând pe lângă Bogdan al III-lea (cel Orb) și Radu cel Mare că ei sunt de același neam și „de o seminție” și că nu e frumos să se bată între ei.
Au fost și regi ai Serbiei cu numele Brancovici.
În concluzie, „brâncă” e un cuvânt interesant.

Erată
În comentariul meu anterior m-am grăbit și am un „le” în plus în rândul 3 de după catren.
E.S.

Pe textul:

Monologul junelui sărac" de Goea Maria-Daniela

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Ofertele-s tot mai pestrițe,
Bărbați maturi sau doar puștani,
Muncesc, pe brânci, să facă bani!
(La concurență cu pipițe) :)
(Dan-T)

Despre Prundoiu Dan

El ne-a spus la ce se-aruncă
În Italia, la muncă,
Și de ce postează șoapte
Pa aici, la miez de noapte.

„Brâncă” în română înseamnă mână, de aici și „a îmbrânci”.
De la brâncă vine numele Brâncuși.
Se trage din latină din cuvântul „branca”. În latină înseamnă, pentru animalele, acea parte a piciorului cu care calcă pe pământ, labă.
Dacă în română „branca” a evoluat spre „mână”, vechea semnificație latină a fost păstrătă în expresii ca: „pe brânci” sau „a merge pe brânci” (pe mâini și pe picioare, de-a bușilea, târându-se) și această semnificație a fost speculată de răutatea asta de Dan Prundoiu.
Sensul vechi latinesc se regăsește și în denumirea unor plante ca „brânca ursului”.
În celelalte expresii se revine la semnificația de „mână”.
„A cădea în brânci (sau pe brânci)” înseamnă a cădea (în mâini, în palme) de oboseală, istovire.
Acest sens se regăsește în expresii ca „a munci pe brânci”, sau „a da în brânci”, adică a munci până la istovire.
E.S.

Pe textul:

Monologul junelui sărac" de Goea Maria-Daniela

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Nu e drept, dar niciodată
N-o să-ți vadă epigrama,
Căci la ochi ea e legată
Cu năframa.
E.S.

Că-i drept sau nu, de astă dată,
Povestea e destul de lungă;
O fi ea, strâns, la ochi legată
Dar sunt eu larg deschis la pungă.
(Ion Ruse)

Chemat la dreapta judecată,
Îți dă și hotărâri zălude :
Chiar dacă e la ochi legată,
Când numeri banii, te aude.
E.S.

Pe textul:

De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Câtă frunză, câtă iarbă -
Avocați, judecători -
Fac averi... nu-s "cerșetori"
Care au dreptatea oarbă.
(Miclăuș Silvestru)

Pentru a te trage-n piept...
Au și doctorat în drept.
E.S.

Pe textul:

De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Așa e viața... Ce poți face?
Când ai veniturile mici,
Fetițele cu vino-ncoace
Te cam reped cu "Fugi de-aici!"
(Daniela Goea)

Emoțiile nu-mi dau pace,
Mă fac mereu să prind putere :
Simțind că ai pe vino-ncoace,
Muncesc pe brânci să strâng avere.
E.S.

Pe textul:

Monologul junelui sărac" de Goea Maria-Daniela

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Amarnic m-a taxat instanța,
C-am picurat, și sunt de vină,
Vestitei doamne cu balanța,
In ochi, un strop de atropină.
(Ion Ruse)

Nu e drept, dar niciodată
N-o să-ți vadă epigrama,
Căci la ochi ea e legată
Cu marama.

Mesi pentru semn și pentru popas.
E.S.

Pe textul:

De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Mi-ai aplicat în oglindă stilul meu de a despica firul în 4.
Dezacordul dintre „nedreptăți” și „câtă” e numai aparent. Expresia „câtă frunză, câtă iarbă ” e invariabilă, folosindu-se atât pentru singular cât și pentru plural.
E ca adjectivul „feroce”, invariabil și el. Spunem „lup feroce” la singular și „lupi feroce” la plural.
Așa și cu expresia din epigramă.
Eminescu a folosit-o cu un substantiv la singular:
„Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă…”
Fiind invariabilă, expresia stă sub aceeași formă și pe lângă un substantv la plural. Putem spune (și aleg câteva titluri de pe google) :
japonezi în piscină câtă frunză câtă iarbă , sau :
întrebări câtă frunză câtă iarbă , sau :
să vină turiști câtă frunză câtă iarbă îi învățăm să taie frunze la câini , sau:
containere câtă frunză câtă iarbă, sau :
erau câtă frunză câtă iarbă
În concluzie, e corect când spunem :

Nedreptăți se strâng, severe,
Câtă frunză, câtă iarbă.

Cu mulțumiri
E.S.

Pe textul:

De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Am mâncat un t de la „strâng“, în V1.
Îl adaug.

Pe textul:

De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Glasul lui Norică :

De ziua solemnă vă spun,
Privind la cinstita balanță:
Pe ea o s-așez astăzi un
Cadou, onorată instanță.

Glasul Justiției :

Cadoul tău e-un mizilic...
Mai pune încă un fișic!
E.S.

Pe textul:

1 iulie - Ziua Justiției" de Dan Norea

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
-Plantăm troiță lângă drum,
Chemați o firmă să se-apuce!
-Te-ai creștinat subit, acum?
-Ministru-a spus să-i punem cruce...
(Nelu Gârda)

Comunicat

Directorul dorea să spună
Că trece trenul pe la ei,
Iar crucea ce urma să-i pună
E... Crucea Sfântului Andrei.

Pe textul:

La Direcțiunea unui spital" de Gârda Petru Ioan

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Vezi, când logica ți-o pierzi,
Robe printre stele verzi.
E.S.

Pe textul:

A-politică" de Mihai Miro

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Îți sugerez eu o rimă, că doar stai pe litoral și pe acolo au fost plantați palmieri.
Dum - dumi (pl), dumii
E o specie de palmieri.
Trebuie muncit cam mult ca să introduci rima asta în epigramă. Și pe urmă mai trebuie să pui și o notiță la subsol.
Îți urez noapte bună și o duminică frumoasă.
E.S.

Pe textul:

Unui dentist" de Prundoiu Dan

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Simpaticule, sau parasimpaticule

Tema de la Chișinău era "Sfârșitul (g)lumii la români" și era un joc de cuvinte.
Cum catrenul tău de aici nu se bazează pe acest joc, și nici nu l-ai trimis la festivalul de acolo, ar trebui să folosești genitivul corect : "glumei".
Pune mâna și caută altă rimă.
E.S.

Pe textul:

Unui dentist" de Prundoiu Dan

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Robele au fiecare
Gustul libertății
Și o singură culoare:
A dreptății.

Pe textul:

A-politică" de Mihai Miro

0 suflu
Context
Eugen SfichiES
Eugen Sfichi·
Dan Norea a scris o epigramă foarte bună cu cezură.
Este armoioasă și meșteșugul lui Norică este de invidiat.
O redau mai jos :

Echinocțiu

Democrație, egalitate,
O zi și-o noapte în calendar,
E o dovadă că, deci, se poate,
Dar din păcate atât de rar.

Este inclusă în grupajul de calitate „Definiții epigramatice” postat la data de 03.07.2012 și se găsește la :

http://www.agonia.net/index.php/poetry/14002521/index.html

Putem considera și că e scrisă în picior metric de 5 silabe, dar interpretarea cea mai apropiată de realitate este iambicul cu cezură.

Dacă tot am amintit despre acest grupaj al lui Norică, mai citez de acolo o epigramă excelentă :

Fabula

Pusă uneori pe glume,
Poezia-i geniala,
Singura în astă lume,
Unde mai găsești morala.

Pe textul:

Misterul creației" de Petre Augustin

0 suflu
Context