Eugen Sfichi
Verificat@eugen-sfichi
Inginer principal, cuprins in Enciclopedia Judetului Bacau ca epigramist si pentru castigarea mai multor premii la concursuri de inventica. Prezent in 5 antologii nationale de epigrama (nu am contabilizat si volumele colective considerate deseori antologii). Din motive inabordabile nu particip la festivalurile de epigrame. Public in mai multe ziare si…
În oricé discuție,
Personajul din poveste:
Sfarmă „Constituție”.
E.S.
Îți mai spun, ca să-nțelegi :
E și-un fel de „Strâmbă Legi”
La Mulți Ani fiului! Îi urez fericire, sănătate și ambiție !
E.S.
Pe textul:
„Tot despre plagiat" de Dan Norea
E.S.
Era o glumă, nici nu mi-ar fi trecut prin cap să folosesc vreodată cuvântul dumii. Dacă Norică l-ar fi folosit după ce i l-am sugerat, probabil tot în glumă ar fi făcut-o.
la Chișinău era normală folosirea formei "glumii". Jocul de cuvinte din tema propusă acolo este reușit.
Și o spun obiectiv. pt că eu nu sunt un fan al acestor fesivaluri și în consecință ele nici nu sunt un reper pt. mine.
În rest e bine să evtăm forma glumii.
Vali, punctele noastre de vedere coincid, mai puțin cel depre festivaluri.
Pe textul:
„Unui dentist" de Prundoiu Dan
2.
El a furat un doctorat
Din clipa-n care l-a semnat.
E,S
Pe textul:
„Tot despre plagiat" de Dan Norea
Urmând îndemnul tău valid,
E președinte (de partid).
E.S.
Pe textul:
„Tot despre plagiat" de Dan Norea
Îți explic într-un catren cine poate fi complice la un asemenea rapt:
Crin Antonescu:
Și-a instigat mereu colegii
Să mintă grav în fața legii,
Și e mai mult decât petent :
E re-petent.
Da, Crin Antonescu este un repetent, iar explicația sa, că a rămas repetent în facultate ca să facă și el un gest anticomunist, este aiuritoare.
Și comportamentul lor e în consecință: ieri, prin ordonanță de urgență au îngrădit puterile Curții Constituționale, explicând că au înlăturat un abuz al fostei puteri. Nu este adevărat: ei au desființat amendamentul Șova, al cunoscutului senator P.S.D. Dan Șova , care împuternicea Curtea Constituțională să-și facă treaba și să se pronunțe asupra hotărârilor palamentului. Ieri au desființat propriul lor amendament, declarând cu nonșalanță că ar fi fost al adversarilor.
E un comportament care încalcă și Constituția și Onoarea și Legea.
Ponta și-a șters acum din C.V. faptul pe care l-a declarat timp de 12 ani: că ar fi făcut un masterat la Universitatea din Catania, după ce universitatea italiană a spus că nu e adevărat.
Epigrama ta e bună cu un joc de cuvinte excelent. Eu aș pune poanta în ultimul vers, și pt. că e o mică problemă sonoră cu începutul versului 3, aș ridica acel copiat la nivel de plagiat:
Nu plagia, că e periculos,
Iar dacă vei ajunge prim-ministru
Vei démisi-ona glumind sinistru
Că plagiatul e... pontagios,
E.S.
Pe textul:
„Tot despre plagiat" de Dan Norea
Un călugăr, Maxim Brancovici, român din Serbia, a făcut naveta între Moldova și Muntenia, pe la 1507, insistând pe lângă Bogdan al III-lea (cel Orb) și Radu cel Mare că ei sunt de același neam și „de o seminție” și că nu e frumos să se bată între ei.
Au fost și regi ai Serbiei cu numele Brancovici.
În concluzie, „brâncă” e un cuvânt interesant.
Erată
În comentariul meu anterior m-am grăbit și am un „le” în plus în rândul 3 de după catren.
E.S.
Pe textul:
„Monologul junelui sărac" de Goea Maria-Daniela
Bărbați maturi sau doar puștani,
Muncesc, pe brânci, să facă bani!
(La concurență cu pipițe) :)
(Dan-T)
Despre Prundoiu Dan
El ne-a spus la ce se-aruncă
În Italia, la muncă,
Și de ce postează șoapte
Pa aici, la miez de noapte.
„Brâncă” în română înseamnă mână, de aici și „a îmbrânci”.
De la brâncă vine numele Brâncuși.
Se trage din latină din cuvântul „branca”. În latină înseamnă, pentru animalele, acea parte a piciorului cu care calcă pe pământ, labă.
Dacă în română „branca” a evoluat spre „mână”, vechea semnificație latină a fost păstrătă în expresii ca: „pe brânci” sau „a merge pe brânci” (pe mâini și pe picioare, de-a bușilea, târându-se) și această semnificație a fost speculată de răutatea asta de Dan Prundoiu.
Sensul vechi latinesc se regăsește și în denumirea unor plante ca „brânca ursului”.
În celelalte expresii se revine la semnificația de „mână”.
„A cădea în brânci (sau pe brânci)” înseamnă a cădea (în mâini, în palme) de oboseală, istovire.
Acest sens se regăsește în expresii ca „a munci pe brânci”, sau „a da în brânci”, adică a munci până la istovire.
E.S.
Pe textul:
„Monologul junelui sărac" de Goea Maria-Daniela
N-o să-ți vadă epigrama,
Căci la ochi ea e legată
Cu năframa.
E.S.
Că-i drept sau nu, de astă dată,
Povestea e destul de lungă;
O fi ea, strâns, la ochi legată
Dar sunt eu larg deschis la pungă.
(Ion Ruse)
Chemat la dreapta judecată,
Îți dă și hotărâri zălude :
Chiar dacă e la ochi legată,
Când numeri banii, te aude.
E.S.
Pe textul:
„De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi
Avocați, judecători -
Fac averi... nu-s "cerșetori"
Care au dreptatea oarbă.
(Miclăuș Silvestru)
Pentru a te trage-n piept...
Au și doctorat în drept.
E.S.
Pe textul:
„De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi
Când ai veniturile mici,
Fetițele cu vino-ncoace
Te cam reped cu "Fugi de-aici!"
(Daniela Goea)
Emoțiile nu-mi dau pace,
Mă fac mereu să prind putere :
Simțind că ai pe vino-ncoace,
Muncesc pe brânci să strâng avere.
E.S.
Pe textul:
„Monologul junelui sărac" de Goea Maria-Daniela
C-am picurat, și sunt de vină,
Vestitei doamne cu balanța,
In ochi, un strop de atropină.
(Ion Ruse)
Nu e drept, dar niciodată
N-o să-ți vadă epigrama,
Căci la ochi ea e legată
Cu marama.
Mesi pentru semn și pentru popas.
E.S.
Pe textul:
„De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi
Dezacordul dintre „nedreptăți” și „câtă” e numai aparent. Expresia „câtă frunză, câtă iarbă ” e invariabilă, folosindu-se atât pentru singular cât și pentru plural.
E ca adjectivul „feroce”, invariabil și el. Spunem „lup feroce” la singular și „lupi feroce” la plural.
Așa și cu expresia din epigramă.
Eminescu a folosit-o cu un substantiv la singular:
„Când văzui a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă…”
Fiind invariabilă, expresia stă sub aceeași formă și pe lângă un substantv la plural. Putem spune (și aleg câteva titluri de pe google) :
japonezi în piscină câtă frunză câtă iarbă , sau :
întrebări câtă frunză câtă iarbă , sau :
să vină turiști câtă frunză câtă iarbă îi învățăm să taie frunze la câini , sau:
containere câtă frunză câtă iarbă, sau :
erau câtă frunză câtă iarbă
În concluzie, e corect când spunem :
Nedreptăți se strâng, severe,
Câtă frunză, câtă iarbă.
Cu mulțumiri
E.S.
Pe textul:
„De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi
Îl adaug.
Pe textul:
„De Ziua Justiției" de Eugen Sfichi
De ziua solemnă vă spun,
Privind la cinstita balanță:
Pe ea o s-așez astăzi un
Cadou, onorată instanță.
Glasul Justiției :
Cadoul tău e-un mizilic...
Mai pune încă un fișic!
E.S.
Pe textul:
„1 iulie - Ziua Justiției" de Dan Norea
Chemați o firmă să se-apuce!
-Te-ai creștinat subit, acum?
-Ministru-a spus să-i punem cruce...
(Nelu Gârda)
Comunicat
Directorul dorea să spună
Că trece trenul pe la ei,
Iar crucea ce urma să-i pună
E... Crucea Sfântului Andrei.
Pe textul:
„La Direcțiunea unui spital" de Gârda Petru Ioan
Robe printre stele verzi.
E.S.
Pe textul:
„A-politică" de Mihai Miro
Dum - dumi (pl), dumii
E o specie de palmieri.
Trebuie muncit cam mult ca să introduci rima asta în epigramă. Și pe urmă mai trebuie să pui și o notiță la subsol.
Îți urez noapte bună și o duminică frumoasă.
E.S.
Pe textul:
„Unui dentist" de Prundoiu Dan
Tema de la Chișinău era "Sfârșitul (g)lumii la români" și era un joc de cuvinte.
Cum catrenul tău de aici nu se bazează pe acest joc, și nici nu l-ai trimis la festivalul de acolo, ar trebui să folosești genitivul corect : "glumei".
Pune mâna și caută altă rimă.
E.S.
Pe textul:
„Unui dentist" de Prundoiu Dan
Gustul libertății
Și o singură culoare:
A dreptății.
Pe textul:
„A-politică" de Mihai Miro
Este armoioasă și meșteșugul lui Norică este de invidiat.
O redau mai jos :
Echinocțiu
Democrație, egalitate,
O zi și-o noapte în calendar,
E o dovadă că, deci, se poate,
Dar din păcate atât de rar.
Este inclusă în grupajul de calitate „Definiții epigramatice” postat la data de 03.07.2012 și se găsește la :
http://www.agonia.net/index.php/poetry/14002521/index.html
Putem considera și că e scrisă în picior metric de 5 silabe, dar interpretarea cea mai apropiată de realitate este iambicul cu cezură.
Dacă tot am amintit despre acest grupaj al lui Norică, mai citez de acolo o epigramă excelentă :
Fabula
Pusă uneori pe glume,
Poezia-i geniala,
Singura în astă lume,
Unde mai găsești morala.
Pe textul:
„Misterul creației" de Petre Augustin
