Poezie
Teluric bob
1 min lectură·
Mediu
Pe-o mărgea de ape albastre
Într-un vârtej de molecule
Sub un noratic smoc de astre
Creare-a fost a vieții bule
Prin răscoliri zvâcninde milenare
A apărut apoi dintr-un teluric bob
O unică ființă-n care
Sălășluia al întunericului rob
Cu pumnul minții el stăpân se cere
Peste materia ce l-a creat
Nesocotind că este cu cădere
Umil sa fie-n gânduri și în fapt
Un măcelar al celorlalte ființe
Parșiv în gându-i de domesticire
Prin al său ciob zdelit de conștiințe
Lumina milei stă în amorțire
Cuceritor prin foc și decădere
Natura-n limită-l îndură
Dar parazitul parcă-i cere
Cu propria-i pierire-nvățătură
001.616
0