Poezie
Ma lasa...
1 min lectură·
Mediu
Mă lasă să te uit, vigoarea
Din glasul tău s-o sting plângând
Și de al tău braț vânjos, strânsoare
Pe corpul meu s-o pierd din gând
“-Dar ești a mea” îmi spui tu, brută
Ce deznădejdi în mine toci
Tu sentimente ai doar slută
Când inima-mi cu jar provoci
Ce suferință îmi înfoacă
Iubirea ce-mi nesocotești
Lăsându-mă de dor buimacă
Să uit de cele pământești
“- Eu nu te las” și-nchizi din ușă
De unde vreau… nu vreau să plec
Smulgând voința-mi c-o ghidușă
Rotire-a mâinii să nu trec.
Ți-am fost iubită și urâtă
Ți-eram și sclavă și stăpân
Nu știi în inimă eu câtă
Trudă-ascundeam ca să rămân.
“Te vreau acum!” și dezgolită
Mă pierd din nou și mi te las
Să smulgi și ultima zdrelită
Dorință de-a fugi, din glas
Ah, ce prostuț ești câte-odată
Să crezi că nu te mai iubesc
Mă lasă să mă las dar' toată
În ritm focos și nebunesc.
001880
0