Poezie
O agrafă zâmbăreață
Luna a noua
1 min lectură·
Mediu
O agrafă zâmbăreață
Prin birou mi se foia,
Etalând o strungăreață
De metal -tot și-o-ndoia.
Mai înfiptă-o pioneză,
Cu muhaiul său prea berc,
Perora o ipoteză
Unor pixuri strânse-n cerc.
“-Mintea de mi-o pun cu-agrafa
Coli mai multe-nmănunchez,
Și s-ajung să îmi văd ceafa
Rânjetul de nu-i retez.”
Capsatorul - șef pe care
Capsa pusă-l enerva,
În ședința de-nștiințare
Despre agrafă observa:
“-O agrafă serioasă
Se pretează-ntr-un birou
C-o alură cuviincioasă
Și-o imagine de nou”
Noua-agrafa-n consecință
La colegi s-a prezentat,
Dar n-au luat la cunoștiință
Șmechera cum i-a fentat.
Cifra nouă – verișoară
A-nvățat-o-un șiretlic:
Din codița mărișoară
Să reteze doar un pic...
001.453
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- eugen LOVIN
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
eugen LOVIN. “O agrafă zâmbăreață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-lovin/poezie/13988301/o-agrafa-zambareataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.