Poezie
Tinerețea ca o haină
Anatomia vârstei a doua
1 min lectură·
Mediu
Dimineața,
mă holbez la mine cum stau
așezat patriarhal în fotoliul
cărții de identitate
și citesc cu voce tare:
\"Prale-firea-cea-întoarsă\".
Îmbrac pe rând
-un invers al dezbrăcatului de aseară-
pantaloni noi din atlas
(cu modele de peste mări și țări
și corabie cu pânze)
peste ulcerele varicoase
ce șerpuiesc clocotitor,
netezesc cu grijă cutele Thaliei
dinspre azi spre minus nouă luni
strângându-le cu cingătoarea
unui zâmbet fermecat,
vorbesc apoi cu piticii din poveste
ce locuiesc în tainițele umerilor
să-și ridice turnuri de veghe,
urlu prelung în nopțile cu lună
când încolțește sămânța neagră de pleată
șiiiiiiiiiiiii aaaaaa-tunci
îmbălsămat întru toate aceste veșminte
simt tinerețea ca o haină
cum mă aruncă în vâltoare de viață,
aproape că mi se vede urma aripilor
în aerul tăios al iernii
ce doare, doarrre,
doar așa...
din clipă în clipă,
între două zboruri,
mă sprijin de spaime
ce stau cuibărite și necuminți
tulburându-mi cerurile trecute.
Toate.
038
0
