Poezie
Disparuta!
1 min lectură·
Mediu
Tu-mi desenezi,
cu mâini sigure și pricepute,
aroma unui măr.
Și prin flacăra gălbuie,
recunosc orizontul muribund.
Cu un vechi curcubeu,
luminez drumul
și incerc să aflu,
unde au rămas clipele pașilor tăi
dispăruți,
când vara trecută,
cu prieteni,
la apus de soare,
râzând fericită,
între mare, soare, cer și nisip
fugind,
ai devenit o amintire.
002705
0