Poezie
Balada Magnoliei
1 min lectură·
Mediu
Copac fragil ce înflorești naiv,
Îți cânt coroana de cupole elegante
Ce atârnate-ți stau pe portativ
Și-ademenesc privirile-unui fante.
Albul și rozul lor îmbietor
L-au cucerit pe veșnicul nehotărât:
Un fluture agil, multicolor,
Cu-al său voal ce-i ține de urât.
O boare, nu se știe când iscată,
Trecu frivol prin crengile împodobite,
Lăsând o floare, totalmente despuiată...
Și vai! tocmai pe ea, cea mai cuminte!
Până și Don Juanul nostru zburător
Ramase zăpăcit de-atâta frumusețe
Și, delicat se-ndepărtă ușor -
În renunțarea-i plină de noblețe.
Un cumulus, plutind la înălțime,
Văzuse scena și, din alba-i vată
Lăsă să cadă câțiva stropi de prospețime
Ce-o răcoriră pe imbujorata fată...
013.175
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Blăjan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Blăjan. “Balada Magnoliei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-blajan/poezie/91469/balada-magnolieiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
M-a facut sa ma simt bine poezia ta :)
Succes!