Poezie
Nu am mai scris demult
1 min lectură·
Mediu
Nu am mai scris demult
și timpul trece.
Mă simt uitată
de un veac sau două
pe un raft de amintire.
Și parcă nici tăcerea nu mai poate
să strângă litere pierdute-n drumul vieții.
Tot simt cum șoaptele ascunse-n ploape,
se dezlănțuie.
Îmi strâng din gânduri,
călător fiind
și nu aud cum mâna tremură de dor
de-a scrie.
Nu știu pe unde m-am ascuns de poezie,
cândva zideam un templu de cuvinte,
un dans de sentimente puse pe-o hârtie,
timidă între poeți.
Nu am scris demult
și timpul trece
în altă lume de dorințe.
00444
0