Poezie

cap sincron

2 min lectură·31 decembrie 2017

Mediu

după ce sfințește casa de amanet

preotul ortodox amanetează trei cruci

de lemn

se jură că-i lemn din copacul de care s-a spânzurat iuda

are certificat semnat de preoții din ierusalim

de mossad

de urmașii lui iuda

că-i lemn chiar din copacul de care s-a spânzurat iuda

patroana pleacă smerită capul

pune crucile pe cântar apoi

printează contractul de amanet

eu sunt următorul la rând

într-o pungă prea mare ca niște pantofi scâlciați de adult

pe care-n povești îi poartă orfanii

am un inel de 14 karate un cercel minuscul cu peruzea

și un medalion firav ca hioidul unui nou-născut princiar

îngropat în piramida unui șarpe cu pene

în urma mea șapte țigănci cu salbe mai grele

ca pânzele bricului mircea în zi de instrucție

și-n așteptarea aceasta

mă gândesc la toate femeile mele ca un ronin ce rătăcește

prin păduri de cireș izgonit de stăpân

de când n-am mai atins o femeie

mâinile mele au învățat să facă vârfuri de suliță din obsidian

sexul mi se pare lama de ras pe care o înghit deținuții

doar pentru că la infirmerie mâncarea-i mai bună

mai am o singură frică:

să nu rămân fără țigări la trecerea dintre ani

bătrânii spun că așa cum te prinde noul an

așa îți va merge tot anul

în rest poate să vină sfârșitul lumii cu tot alaiul

ca regina din sheeba la curtea regelui solomon

002.191

emilian valeriu pal. “cap sincron.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/14118334/cap-sincron

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.