și ce-ai vrea să fac mă? să plîng?

… ma simteam azi dimineata cand ma gandeam la motivele pentru care imi retin uneori sarcasmul cand comentez texte pe agonia.ro : “sa nu cumva sa citeasca vreo doamna sau domnisoara mai sensibila, sa dea-n lesin, in cadere sa se loveasca cu capul de un colt de masa, sa moara, s-o gaseasca Emilian dupa vreo doua saptamani si sa scrie iarasi o poezie de sa ne planga la toti brisca-n buzunar”. Si ce prost ma simt acum. Ca un cretin.

Oricum, Emilian, mai devreme, sau mai tarziu, tot se intampla. E un ritual de trecere.

Archibald Haddock

sa te rogi!!!!
plinsul e doar o parte a spusului si repetatului de rugă!
in germana este o un proverb: Indianer weinen nicht! nu prea inteleg de ce s-a declarat ca indienii, adica pieile roșii, (nu sunt rosii, dar ma rog) nu pling, da, si cind plinge cineva , asa i se spune, adica indienii aia de nu sunt rosii, sunt curajosi extra, isi taie miinile si picioarele singuri, isi maninca nevestele si copiii la o adica, da, asta totul pentru ca ei cred in puterea aceea universala, in mina caruia e totul!!!

daca ai nevoie de tzigari rupe foile Bibliei, in razboi asa faceau, si fumezi păr, asta imi spuneau mie unii, si sa stii ca au mai trait inca vreo 30de ani cu ochii dupa te miri ce! glumesc pe undeva, dar poema mi-a mers la suflet......

hai, da telefoanele care trebuie si iti doresc un plâns sanatos , de inceput de an.