psalm în slowmotion

sunt zile în care fără să vrei te gândești că mai devreme sau mai târziu te vei strânge ca iarba cosită și nimeni nu va cunoaște locul în care ai stat atunci îți rătăcești mințile de durere că n-o să apuci să guști pastéis de Belém că n-ai vizitat insulele Hebride că n-ai dansat liber ca Anthony Hopkins după 39 de ani de sobrietate și fix în momentele astea ăl de sus te lecuiește de tot netrăitul îți arată în slowmotion hidoșenia lumii ce va să vină atunci sufletul tău binecuvântează pe domnul și binefacerea lui de a te naște în lumea care îți trebuie apoi te apuci de trăit mai vârtos ca un pui de zăgan care-și împinge din cuib fratele mai nevolnic o gură în minus o pâine în plus